Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Syriza merită o șansă (Spiegel)

Pe victoria lui Alexis Tsipras la alegerile parlamentare anticipate din Grecia se poate construi un scenariu de groază cu ușurință. Dar la fel de posibilă este intrarea acestui vot în istorie drept momentul în care grecii au decis să fie în sfârșit răspunzători de propriul destin.

Majoritatea comentatorilor are în tolbă două adevăruri aparent absolute despre criza elenă. În primul rând, situația jalnică a țării este vina unei clase politice corupte care a deservit interesele oligarhilor greci. În al doilea rând, pentru a trece de criză, grecii trebuie neapărat să voteze un guvern de largă coaliție formată din conservatori și socialdemocrați. Sună paradoxal, pentru că aceste două formațiuni au guvernat Grecia timp de trei decenii până când au dus-o la fundul prăpastiei. Așa că votul de ieri reprezintă, dincolo de mandatul clar de guvernare acordat stângii radicale, o socoteală încheiată cu clasa politică mult prea târziu.

Mai mult, poate Alexis Tsipras va avea curajul să înceapă încasarea de impozite de la armatori și magnați media, două industrii ignorate în acest sens până acum. O tăiere a datoriilor Greciei oricum nu va putea fi evitată, dar ea nu trebuie să se cheme așa. Poate Tsipras va lega plata datoriei de creșterea economică a țării sale printr-o negociere iscusită cu statele UE. Iar încheierea acordurilor cu troica internațională e iarăși un lucru bun. Europa și FMI au jucat prea mult rolul de țap ispășitor al tuturor problemelor cauzate, sincer, de greci. Așa că ei trebuie să decidă ce vor de la propria țară și ei trebuie să poarte răspunderea deciziilor. Primul pas a fost făcut duminică.

Cine sunt posibilii parteneri de coaliție ai Syriza? (Le Monde)

Conform rezultatelor parțiale ale alegerilor elene, stânga radicală nu va putea guverna singură. Dacă rezultatele definitive vor confirma acest fapt, atunci Alexis Tsipras va trebui să caute un partener de coaliție pentru a forma un Executiv. Cele două partide care intră în discuție sunt foarte diferite.

Proeuropenii de centru-stânga To Potami s-au format ca partid abia în 2014, înaintea alegerilor europene, la care au reușit prin platforma electorală echilibrată să câștige două mandate la Strasbourg din totalul de 21 ale întregii țări. Fondatorul partidului este un fost star de televiziune care împarte viziunea lui Tsipras de a renegocia datoria țării, dar nu susține o eventuală ieșire din zona Euro. După rezultatele parțiale anunțate la Atena, To Potami a câștigat 6% din voturi la prima participare la alegeri parlamentare naționale, iar liderul partidului a anunțat că este dispus să negocieze intrarea la guvernare.

A doua variantă posibilă pentru Syriza ar fi coalizarea cu Independenții Greci (AN.EL), formațiune naționalistă de dreapta. Ea a fost înființată de un disident conservator și este, de altfel, responsabilă de organizarea alegerilor anticipate. Abținerea AN.EL de la votul președintelui propus de premierul conservator Samaras a dus la dizolvarea Legislativului. În campanie, liderul AN.EL a promovat un videoclip în care învață un băiețel numit Alexis să conducă un trenuleț electric. Disponibilitatea de a guverna a fost declarată și mai evident de atât, dar nu este sigur că Alexis Tsipras va și face invitația.

NATO ia la mână propria strategie nucleară (Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung)

Avioane militare rusești efectuează manevre din ce în ce mai riscante în apropierea statelor baltice. Așa că statele NATO vor să dezbată posibilitatea de a își adapta strategia nucleară.

Pe data de 5 februarie va avea loc la Bruxelles o reuniune a miniștrilor apărării din țările NATO în cadrul așa numitului Grup de Planificare Nucleară. Din acest for fac parte toate statele mai puțin Franța, care nu are drept de decizie în grup, dar poate face recomandări. Spre deosebire de anii trecuți, în care planificarea nucleară a și lipsit complet de pe agenda NATO, de data aceasta va fi analizat un model de amenințare nucleară, elaborat în ultimele săptămâni de experții de la sediul central al Alianței. Studiul este urmare a manevrelor rusești cu bombardiere capabile să transporte ogive nucleare din apropierea statelor baltice și unele încălcări ale spațiului aerian al NATO. Este prima dată când acțiunile recente ale Rusiei sunt analizate în contextul strategiei nucleare a Alianței.

Anul trecut, avioanele de vânătoare NATO s-au ridicat de 150 de ori de la sol pentru a intercepta bombardiere rusești de diverse tipuri. Numărul manevrelor este, astfel, de patru ori mai mare decât în anul precedent. Pentru a evita escaladarea unor asemenea incidente, comandatul trupelor NATO din Europa, generalul Breedlove, s-a pronunțat pentru reinstalarea „telefonului roșu” cu statul major rusesc, afirmă presa germană citând surse sub protecția anonimatului.