Populiștii drăguți de la Atena (Le Monde)

Syriza a câștigat alegerile din Grecia. Stânga din Europa s-a bucurat ca și cum ar fi ajuns toate partidele la guvernare în țările lor. S-a vorbit despre o „primăvară europeană”, politicieni au publicat schimburi de mesaje cu Tsipras. Se pune însă întrebarea dacă voia bună ar trebui să fie afectată de alegerea unor populiști de dreapta pe post de co-guvernanți? În primă fază pare că nu, deși partidele de stânga din întreaga Europă sunt de părere că mișcări politice cu fond xenofob nu trebuie onorate nici măcar cu un schimb de replici. Așa că stânga europeană fie se abține de la comentarii – varianta decentă – fie caută niște explicații halucinante.

Zice-se că standardele grecești sunt altele pentru că problemele țării sunt foarte mari (?!). Sau că Independenții nu sunt în niciun caz similari cu Frontul Național din Franța (?!). Sau că liderul formațiunii, un disident al conservatorilor, ar fi format un fel de Uniune Creștin-Socială din Bavaria (?!). Cu alte cuvinte, populiștii greci nu ar fi atât de răi precum cei germani sau francezi. Iar stânga europeană nu s-ar fi culcat în brațele lui Tsipras și s-ar fi trezit lângă Panos Kammenos. Nu, nu. Deloc...

Greșeala lui Putin (Spiegel)

Lagărul de la Auschwitz a fost eliberat de Armata Roșie. La comemorarea a 70 de ani de la unul din cele mai importante evenimente ale istoriei moderne, Vladimir Putin alege să nu participe. Semnalul transmis este unul îngrijorător.

Există momente în care divergențele prezente ajung în plan secund datorită importanței trecutului. În astfel de situații se poate naște chiar o situație favorabilă pentru viitor, cum a fost cazul aniversării debarcării din Normandia, când președinții rus, francez și ucrainean și cancelarul german au convenit un format de negociere pentru criza ucraineană. De data aceasta, Vladimir Putin nu vrea să fie prezent și lasă de înțeles că un progres al rezolvării crizei ucrainene nu îl interesează. Mai mult, Auschwitz este un simbol al lipsei de toleranță și libertate, unul desființat de Armata Roșie. Putin nu mai pare însă preocupat de astfel de idealuri.

O arată chiar și numai recenta incriminare penală a reproducerii caricaturilor din Charlie Hebdo în Rusia, nemaivorbind de alte măsuri decise de Kremlin. Vladimir Putin nu vrea să fie prezent la Auschwitz alături de ceilalți șefi de stat ai lumii. Zice că nu a primit invitație personală, dar niciun președinte sau șef de guvern nu a primit-o. Procedura de anul acesta a fost trimiterea invitațiilor la ambasade. Gestul de a refuza participarea reprezintă o izolare și mai profundă a Rusiei de comunitatea internațională. Iar decizia e luată de un președinte care se plânge de sancțiuni, dar nu face nimic pentru a le ridica.

FBI descoperă o celulă rusească de spionaj (Washington Post)

Trei bărbați sunt acuzați de autoritățile americane că ar fi vrut să obțină planuri secrete ale guvernului și că ar fi încercat să racoleze și alți spioni la New York.

Unul dintre ei a fost arestat, ceilalți doi, care beneficiau de imunitate diplomatică, au părăsit teritoriul american. Ținta acestor spioni era legată de sancțiunile internaționale impuse Federației Ruse în contextul crizei ucrainene. Concret, cei trei ar fi trebuit să obțină informații legate de sancțiunile ce vizează băncile rusești și de planuri energetice alternative ale SUA. Comunicarea dintre ei folosea diverse metode de criptare, iar celula de spioni ar fi încercat să racoleze și alți membri la New York. FBI a monitorizat activitățile acesteia timp de doi ani, iar apoi a decis să plaseze un agent sub acoperire. Ultima reușită de acest fel a agenției americane datează din 2010, când o rețea de 11 spioni ruși a fost deconspirată după 20 de ani de activitate în SUA.