Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Amenințările Statului Islamic (Le Monde)

O nouă înregistrare video atribuită grupării teroriste a fost publicată pe internet. Jihadiștii amenință, din nou, cu executarea unui pilot iordanian, doborât anul trecut în misiune. Mesajul este citit de un alt ostatic, jurnalistul japonez Kenji Goto.

Este al doilea ultimatum al teroriștilor din Statul Islamic, care marți cereau, tot în schimbul pilotului, eliberarea unei jihadiste irakiene, aflată în prezent în închisoare în Iordania. Guvernul de la Amman a anunțat deja că este dispus să facă acest schimb de prizonieri, dar doar după ce pilotul va fi eliberat. Vestea a fost primită cu ușurare la Tokyo, unde executivul ceruse omologilor din Iordania să coopereze în această chestiune. Miza Japoniei este una directă pentru că noul ultimatum nu se mai referă doar la pilotul iordanian, ci și la jurnalistul nipon.

În altă ordine de idei, teroriștii jihadiști au reușit să izoleze 600.000 de oameni din Siria de orice transport umanitar. În total, peste 12 milioane de sirieni au nevoie de asistență externă, iar jumătate dintre aceștia trăiesc în zone greu accesibile. ONU a lansat un apel la donații care însumează 2,9 miliarde de dolari pentru a putea face față nevoilor din Siria.

Juncker ar putea fi anchetat de Parlamentul European (Spiegel)

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, guvernează cu ajutorul unei largi coaliții dintre populari și socialdemocrați. Dar după dezvăluirile din cazul Lux-Leaks, chiar unii aliați îl vor adus în fața unei comisii parlamentare de anchetă.

194 de europarlamentari au votat favorabil demersului de citare a lui Juncker la audieri în Legislativ. Dintre aceștia, 17 erau populari europeni, o palmă pe obrazul șefului de grup, germanul Manfred Weber, care vroia să împiedice în termeni foarte categorici o comisie parlamentară. Un schimb intern de emailuri între parlamentari populari arată frustrările din grup. Într-un mesaj se afirmă că grupul popular nu este de încredere atunci când vine vorba de votarea unor moțiuni. „Cu toții trebuie să ne asumăm necesitatea votului unitar, excepții trebuie să existe numai în chestiuni de conștiință”. Au existat tentative de convingere a parlamentarilor populari să își retragă sprijinul pentru comisia parlamentară. Alții sunt de părere că popularii trebuie să susțină comisia, dar trebuie să îi asigure un mandat cât mai docil. Oricum ar fi, comisia de anchetă va exista. Președintele Parlamentului, Martin Schulz, va demara procedura pe 5 februarie, iar comisia va primi dreptul de a consulta chiar și documente care erau până acum clasificate.

Dubioasa Rusie (Washington Post)

Parlamentarii de la Moscova vor lua în discuție adoptarea unei declarații politice prin care ar urma să condamne un eveniment petrecut în urmă cu 25 de ani: reunificarea Germaniei.

Comisia pentru afaceri externe a Dumei a primit o cerere de la Serghei Narișkin o cerere de elaborare a unei declarații care să condamne „anexarea Germaniei de Est de către cea de Vest în 1989”. Sigur, sună absurd, dar ideea nu poate fi respinsă atât de ușor. Președintele Dumei, Narișkin, este un aliat apropiat al președintelui Vladimir Putin și e greu de crezut că ar fi acționat fără aprobarea șefului de la Kremlin. Iar implicațiile unui asemenea demers sunt, în mod evident, legate de prezent, respectiv de anexarea Crimeei. Propunerea inițială – pentru că a mai existat una anul trecut din partea comuniștilor – spune că, spre deosebire de Crimeea, în RDG nu a avut loc un referendum și că procesul de unificare nu a fost pe deplin democratic. Rusia și Germania au o relație extrem de importantă, chiar dacă la fel de complicată. Merkel și Putin se cunosc foarte bine și de multă vreme. Cu toate acestea, relațiile bilaterale s-au tensionat odată cu anexarea Crimeei de către Rusia. Într-o convorbire cu Barack Obama, doamna cancelar a fost citată cu afirmația că liderul de la Kremlin „trăiește pe altă lume”.