Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Revelații despre un sistem internațional de fraudă fiscală (Le Monde)

În 2008, lumea asista la cel mai mare furt de date bancare din istorie. În 2014, ziarul Le Monde primea aceste date, iar un an mai târziu apare sub numele „Swiss-Leaks” un dosar de investigații jurnalistice la care au participat 154 de jurnaliști de la 55 de entități de presă din întreaga lume. Documentele arată cum al doilea grup bancar din lume a acceptat și încurajat depozitarea de bani negri în sume uluitoare.

Datele primite de Le Monde și împărțite apoi prin intermediul Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație cuprind perioada 2005-2007 și sume tranzacționate de peste 180 de miliarde de euro. Descoperirile vor pune în dificultate multe personalități de talie internațională precum actorul John Malkovich, umoristul francez Gad Elmaleh sau chiar regele Marocului Mohamed al VI-lea. Dincolo de asta însă, mediul bancar internațional va fi zguduit din temelii prin devoalarea unor mecanisme internaționale de fraudă fiscală. Același set de date a fost furnizat de IT-istul Herve Falciani și procurorilor francezi, care anchetează circa 3.000 de clienți ai băncii din Hexagon. Numai aceștia ar fi scos de sub atenția Fiscului francez peste 5,7 miliarde de euro. E drept că majoritatea dintre aceștia și-au reglat conturile prin plata impozitelor aferente între timp. Ceea ce lipsea din această ecuație era însă dimensiunea mondială. O sursă s-a prezentat la redacția Le Monde cu un stick USB și a predat în ianuarie 2014, după publicarea unor articole despre ancheta din Franța, totalitatea documentelor sustrase de Falciani. Așa s-a ajuns la o rețea complicată de paravane offshore prin care clienții își duceau banii, iar metoda era încurajată și sugerată de către HSBC.

Trebuie să vorbim (Spiegel)

Cancelarul german Angela Merkel face astăzi o vizită oficială la Washington, unde principalul subiect de discuție va fi criza din Ucraina și divizarea Occidentului față de posibilitatea de înarmare a Kievului.

Ultima vizită a doamnei cancelar în SUA, în mai 2014, a însemnat o înțelegere de diviziune a muncii. Barack Obama era de acord să îi lase lui Merkel frâiele negocierii cu Rusia, iar Germania – împreună cu Europa – se angaja să susțină sancțiunile impuse Rusiei. Problema e că de atunci și până astăzi nimic nu s-a întâmplat în direcția încetării luptelor din estul Ucrainei și a convingerii lui Putin să nu mai susțină separatiștii. Astăzi, americanii sunt dezamăgiți de reținerea nemților și acuză asta tot mai deschis la toate nivelurile guvernamentale. La Washington, curentul majoritar de opinie merge către soluția livrării de arme pentru militarii ucraineni. Numai că armele nu vin singure. Soldații ucraineni trebuie instruiți să le folosească și cine să o facă decât cei care le produc, adică americanii. Cu alte cuvinte, SUA ar deveni și ele parte a acestui conflict, ceea ce în opinia doamnei cancelar e contraproductiv. Merkel va milita la Washington pentru renunțarea la ideea înarmării. Premisa pare să fie la Berlin faptul că estul Ucrainei va fi oricum numai de formă parte a Ucrainei. De facto, autonomia extinsă va duce la subordonarea regiunilor separatiste față de Kremlin, ceea ce oricum se întâmplă.

Socialiștii francezi reușesc să păstreze un mandat parlamentar în fața Frontului Național (The Guardian)

Partidul președintelui Francois Hollande a reușit ceea ce părea imposibil: să câștige un mandat parlamentar într-o cursă foarte strânsă cu Frontul Național al doamnei Marine Le Pen și asta în condițiile în care conservatorii din UMP au refuzat să acorde susținere publică pentru candidatul socialist.

Victoria stângii e pusă pe seama creșterii în popularitate a șefului statului după atacurile teroriste de la Paris din luna ianuarie. La orice alt scrutin parțial organizat după alegerea lui Hollande, candidații socialiști au fost pedepsiți de electoratul nemulțumit cu conducerea centrală a Franței. Cu toate acestea, nu poate trece neobservat scorul extraordinar de bun al extremei drepte franceze, care arată cât de multă susținere are acest partid în continuare. Așa numitul „spirit al lui ianuarie”, de la care Hollande spera mai multă unitate în Franța, se arată extrem de fragil. Victoria socialiștilor a venit cu 51,4%. Frontul Național a fost preferat de 48,5% dintre alegători. Votul din acest weekend e cu atât mai important cu cât reprezintă un test înainte de alegerile locale ce vor avea loc luna viitoare în toată Franța. Frontul Național speră să profite de starea economică proastă a Franței și de șomajul care ajunge la noi recorduri în mod constant.