Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un european la Paris (Liberation)

Noul președinte al României, Klaus Iohannis, face astăzi o vizită oficială la Paris, unde vrea să relanseze relațiile cu Franța. 

Ziarul francez amintește de reușitele lui Iohannis din perioada de primar al Sibiului, dar poate el aplica aceeași rețetă pentru o țară cu 20 de milioane de locuitori? Provocările sunt uriașe: reforma constituțională, impulsionarea reformelor în sănătate și educație, precum și strategia de creștere a absorbției fondurilor europene. Prin comparație cu Franța însă, șeful statului român are mult mai puține atribuții, așa că o cooperare cu premierul de altă culoare politică este crucială pentru mandatul său. Ce poate încerca Iohannis este să reclădească încrederea în instituții după o tranziție lungă și tumultuoasă. Primul pas a fost creșterea bugetului apărării în contextul regional dificil. În politica externă, Iohannis alege întâi Europa, o arată primele sale vizite oficiale. Orientarea către Germania e cerută de mulți, dar președintele pare să nu uite că România este țară francofonă și vrea să relanseze relațiile marcate de dezinteresul Băsescu-Sarkozy pentru acestea. Klaus Iohannis a participat la marșul de la Paris, după atentatele asupra redacției Charlie Hebdo. Astăzi, președintele român revine în vizită oficială. Un diplomat citat de Liberation afirmă că cei doi șefi de stat vor întâi să se asculte unul pe celălalt și asta nu s-a mai întâmplat demult.

Crește presiunea pe Putin (Die Zeit)

Săptămâna aceasta se decide dacă va exista pace în Ucraina sau dacă Rusia va fi confruntată cu noi sancțiuni. Cancelarul german Angela Merkel a discutat despre criza ucraineană atât la Washington, cât și la Ottawa.

Între europeni și americani există o diferență fundamentală de abordare a crizei ucrainene și ea se cheamă „înarmarea Ucrainei”. La Washington, dar și în Canada, curentul de opinie e favorabil opțiunii de livrare de armament defensiv, în Europa condusă în procesul de negociere cu Rusia de Germania, teama unei tensionări și mai mari a conflictului prevalează. Un lucru e cert: dacă reuniunea de mâine de la Minsk se va termina fără un acord de pace – sau măcar armistițiu – atunci Moscova va primi noi sancțiuni. Ele au fost, de altfel, decise deja la Bruxelles, dar aplicarea lor e amânată până după Minsk. Premierul canadian Stephen Harper, la fel ca vecinul Obama, vrea o soluționare diplomatică, dar subliniază că are pe masă toate opțiunile, adică inclusiv pe cea legată de livrarea de arme. Pe continentul nordamerican se aude mult mai clar că războiul din estul Ucrainei este alimentat de agresiunea permanentă a Rusiei. Toți actorii occidentali spun la unison măcar atât: mingea e în terenul lui Putin, care spune că Rusia nu e parte din conflictul ucrainean, dar participă la negocieri de pace reprezentând direct separatiștii pe care îi susține.

Tsipras cere vot de încredere (The Guardian)

Programul de asistență financiară a eșuat. Asta crede premierul elen Alexis Tsipras care, de abia două săptămâni în funcție, cere Parlamentului de la Atena un vot de încredere. Acesta va avea loc marți seara.

Gestul e simbolic, mai degrabă de PR. Alianța sa de guvernare are 162 de mandate din totalul de 300, griji nu are de ce să își facă. Tsipras vrea să arate Europei însă că e hotărât să renegocieze datoriile grecești cu toată opoziția cancelariilor vestice. Din ecuația asta lipsește însă ceva: planul concret al Atenei. Cancelarul german Angela Merkel a amintit problema chiar și la Washington: nu există o propunere credibilă pe baza căreia să discutăm. Miercuri are loc o reuniune Eurogroup. În acest context, agenția germană dpa relatează că la Atena se lucrează intens la un plan în 10 puncte care să fie prezentat partenerilor europeni la Bruxelles. Cele zece puncte ar fi, de fapt, zece reforme la care Grecia se angajează ca măsură tranzitorie pentru eliberarea ultimei tranșe din acordul de finanțare internațională și evitarea falimentului statal. Între timp se mai joacă și alte cărți de PR. Grecia cere plata unei despăgubiri pentru un credit forțat de naziști în 1942. Berlinul, relatează presa germană, a trecut la lecția de istorie și a amintit Atenei că Acordul de reparații de război din 1960 a stins această datorie.

 
Revista presei din 10 februarie 2014