Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vestul are nevoie de o strategie (Spiegel)

Diplomația europeană de criză și-a atins limitele săptămâna aceasta. În conflictul cu Rusia e nevoie de mai multă creativitate și de mai mult angajament din partea SUA. 

Vladimir Putin se poate considera câștigătorul rundei de la Minsk. Ajutor a primit Putin de la Angela Merkel și de la Francois Hollande. Dar nu asta e problema. Dacă armistițiul va rezista, atunci efortul a meritat. Numai că Occidentul trebuie să fie conștient că șeful de la Kremlin nu se va transforma peste noapte într-un campion al păcii. Dacă Putin vroia pace, o făcea demult. Iar faptul că se angajează să respecte intergritatea teritorială a Ucrainei e un banc. Așa că efortul diplomatic merită toată lauda, dar pregătirile pentru runda următoare trebuie făcute deja și, de data aceasta, Occidentul are nevoie de o strategie adevărată. Până acum, președintele american s-a ținut mai departe de acest dosar în ideea în care nu vrea să ofere un pretext de transformare a conflictului într-unul ruso-american. Acum însă, Barack Obama trebuie să riște. Și din considerente interne trebuie să acționeze Obama, pentru că altfel va lăsa mână liberă dezbaterii despre înarmarea Ucrainei până când aceasta va fi, cu adevărat, ultima soluție. O combinație de sancțiuni consecvente, ajutor economic pentru Ucraina, respingerea clară a ideii de înarmare și garantarea statutului neutru al Kievului l-ar scoate pe Putin din retorica sa până la momentul la care nu ar mai avea argumente să continue.

Un acord imperfect și fragil (Le Monde)

Negocierea a fost grea, rezultatul e discutabil. Măcar a existat o încercare de apropiere pentru că, în absența sa, scenariul era deja scris. În acest context, speranța se concentrează pe minimul armistițiu, măcar să se evite vărsarea de sânge.

Din punct de vedere al negocierilor, pentru Vladimir Putin era aproape imposibil să nu semneze ceva. Prea mare ar fi fost afrontul la adresa liderilor europeni să-i lase să plece acasă cu mâna goală după ce a făcut același lucru săptămâna trecută la Moscova. Cu alte cuvinte, Vladimir Putin a fost previzibil și s-a înscris în aceiași pași de dans cu Occidentul pe care îi face de la debutul crizei ucrainene. Apoi, Putin fost și consecvent. Nu e prima dată când dă semnale de detensionare, doar pentru a le anula apoi. Scopul evident al Moscovei este acela de slăbire a guvernului de la Kiev. Nici în capitala ucraineană nu își face nimeni iluzii. Un diplomat de la Kiev e citat de Le Monde cu afirmația „suntem implicați într-un conflict de lungă durată, trebuie să ne pregătim pentru următorii 20 sau 30 de ani”. În acest context, europenii trebuie să fie conștienți de „armele” ce le stau la dispoziție. Nu e vorba de tehnică militară, ci de puterea sancțiunilor aplicate Rusiei. Și dincolo de asta, ele trebuie dublate cu ajutor economic acordat Ucrainei. Și așa cu mari probleme militare, țara nu are nevoie și de destabilizare socială.

Mistral și Rusia (Le Figaro)

La Consiliul European de la Bruxelles, președintele francez Francois Hollande, proaspăt întors de la Minsk, a rămas consecvent în atitudinea față de Rusia și în chestiunea livrării navelor militare Mistral.

Hollande le-a spus colegilor săi că, deocamdată, condițiile care să permită livrarea navelor port-elicopter nu sunt întrunite. „Sper ca ele să fie îndeplinite într-o bună zi”, a spus Hollande referindu-se la rezolvarea crizei ucrainene. În acest caz, UE ar decide relaxarea sancțiunilor, iar Franța ar putea livra navele militare. „Nu suntem încă la acel moment”, a mai spus Hollande. De altfel, președintele francez nu avea alternativă având în vedere că liderii europeni au decis aplicarea noilor sancțiuni împotriva Rusiei de luni, în ciuda acordului negociat la Minsk.