Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Poate reuși Franța în Republica Centrafricană? (L’Express)

Operațiunea armatei franceze a împlinit deja o lună de zile, așa că a sosit momentul unui prim bilanț. Unii se grăbesc să prezică eșecul timpuriu al acestei intervenții după modelul celei din Mali din urmă cu un an. Numai că paralelismul pe baza a puține elemente comune nu poate răspunde la toate întrebările.

A fost subestimată amploarea misiunii? Cu siguranță că da! Au greșit politicienii și militarii francezi, dar și presa și analiștii la unison. Din calculele de la Paris a lipsit de exemplu componenta religioasă a conflictului. Nimeni nu a luat în seamă ura înrădăcinată între diferitele grupări confesionale din Republica Centrafricană și motivația extrem de puternică pe care o poate reprezenta. Apoi, strategii au uitat că armele se găsesc la tot pasul în regiune și că nu e o provocare pentru rebeli să se aprovizioneze. Abia al treilea factor putea fi dedus din experiența anterioară a Franței: colectarea de informații, care nu a funcționat nici acum satisfăcător.

Dispozitivul militar e la înălțimea provocării? Cu siguranță că nu! Franța a trimis 1600 de militari, iar aceștia nu pot acoperi raportul necesar la o populație așa mare. Deficitul de trupe se simte cu atât mai mult cu cât militarii trebuie să joace rol de mediator între taberele locale care se întind pe un teritoriu cât Franța și Belgia la un loc.

Definirea misiunii s-a făcut suficient de clar? Nu prea. Inițial era vorba ca militarii francezi să joace rol de jandarmi și să dezarmeze milițiile din Republica Centrafricană în mod simetric. Misiunea s-a modificat pe parcurs, asta pentru că tactica de convingere prin megafon nu a dat roade de fel.

Și atunci? Păi nimic mai simplu decât a învăța lecția predată deja din Irak până în Mali, anume aceea că fără un acord politic negociat intervenția militară nu are nicio șansă. În cel mai bun caz, ea poate întârzia baia de sânge.

SUA și Iranul se ceartă pe pacea din Siria (Spiegel)

Peste două săptămâni e programată la Geneva conferința de pace care ar trebui să aducă la aceeași masă regimul Bashar al-Assad și opoziția siriană. Nici acum nu e clar dacă Iranul va participa la această tentativă și cum anume o va face. SUA vor să atribuie Teheranului un rol informal, dar acesta din urmă nu e mulțumit.

Condiția americană sună în felul următor: Iranul trebuie întâi să accepte necesitatea formării unui guvern de tranziție la Damasc, abia apoi discutăm despre participare. Cererea a fost formulată oficial de secretarul de stat John Kerry. Că Iranul are mare trecere în Siria nu e nicidecum un secret, așa că americanii ar vrea susținere în demersuri precum încetarea bombardării țintelor civile și asigurarea accesului pentru organizații umanitare. În lipsa asumării unei poziții publice, Iranul ar putea participa la conferința de la Geneva de manieră informală.

Dar Teheranul nu acceptă un asemenea scenariu. E vorba despre demnitate națională, așa cum afirmă un diplomat iranian. Secretarul general al ONU a trimis luni invitațiile oficiale, iar pe lista de adrese nu se găsește administrația iraniană, deocamdată. Opoziția siriană se opune participării Iranului la conferință acuzând că această țară îl susține deschis pe inamicul ei.

Siria: jurnaliștii francezi răpiți sunt în stare bună, deținuți de jihadiști (Le Monde)

Vestea a fost dată de directorul compartimentului Urgențe al organizației Human Rights Watch (HRW) la Paris. Acesta a dezvăluit că cei patru francezi sunt deținuți de organizația teroristă Statul Islamic din Irak și Levant (ISIS),o grupare afiliată rețelei Al-Qaida care se luptă cu Armata Liberă Siriană și cu elementele islamice moderate ale opoziției.

Reprezentantul HRW a fost implicat de-a lungul timpului în mai multe negocieri de eliberare de ostatici, iar acum se concentrează exclusiv pe situația celor patru jurnaliști francezi. Confirmarea implicării ISIS în răpiri vine în contextul în care gruparea a suferit o serie de înfrângeri în ultimele zile în Siria. Jihadiștii sunt extrem de nepopulari în Siria din cauza regimului de teroare pe care îl impun în zonele controlate de ei. În contextul pierderii unor fiefuri siriene, ISIS a eliberat în ultimele zile circa 50 de prizonieri, toți sirieni. Niciun străin nu a scăpt din detenție însă. Unele informații, ce nu pot fi confirmate din surse independente, arată și că mulți prizonieri ar fi fost executați odată cu retragerea ISIS din unele orașe. Vestea bună este așadar că jurnaliștii francezi sunt în viață, dar teroriștii nu vor sub nicio formă să negocieze o posibilă eliberare a lor. 

755