Catedrala discordiei la Bucuresti (Le Figaro)

Biserica nu cunoaste criza. In ciuda austeritatii impuse Romaniei de creditorii sai internationali, ea viseaza la o catedrala ca niciuna alta si se bazeaza pe sprijinul financiar al statului pentru a o realiza. Proiectul a fost decis in 2007 de fostul patriarh Teoctist, decedat intre timp. Si, ca sa fim corecti, trebuie sa spunem ca proiectul treneaza. Lucrarile nu au trecut de stadiul de fundatie, iar pe terenul de 11 hectare din centrul Bucurestiului nu se poate vedea decat o gaura imensa. Catedrala ar urma sa aiba 120 de metri inaltime, sa primeasca 5000 de credinciosi, sa aiba un hotel adiacent pentru pelerini si o noua resedinta pentru patriarhul Daniel. Initial, urmau sa fie cheltuiti 400 de milioane Euro, asta inainte ca valoarea sa fie redusa la 110 milioane Euro. Unele organizatii care se opun proiectului afirma ca, in realitate, costurile vor atinge pragul de 1 miliard de Euro.
Deocamdata, patriarhia ar fi reusit sa stranga doar 2 milioane de Euro din surse private. De 10 ori mai multi bani ar fi primit insa de la stat. “Ar fi” pentru ca biserica nu se grabeste sa dezvaluie sursele sale de finantare. Desi Romania este un stat laic, cel putin asa scrie in Constitutie, relatiile dintre stat si biserica au fost intotdeauna ambigue. Afacerile bisericii sunt scutite de taxe, bugetul suporta salariile preotilor si ale profesorilor de religie. Clasa politica se dovedeste sensibila la influenta unei biserici care serveste drept element de identitate nationala si reper ultraconservator in societate – vezi scandalul incinerarii lui Sergiu Nicolaescu. Asa ca nu e de mirare ca politicienii se intrec in generozitati, mai ales in campanie electorala. Dar nu numai atunci. Se pare ca Patriarhia ar fi adresat consiliilor judetene din tara scrisori in care cere noi subventii.

NYC leaga salariile medicilor de performanta actului medical (New York Times)

Este un experiment curajos de plata dupa performanta si el este negociat in prezent de medici cu spitalele in care lucreaza. Doctorii newyorkezi vor fi platiti dupa indicatori de performanta a actului medical.

Propunerea este un pas important in indepartarea medicilor americani de modelul de plata care se baza exclusiv pe volumul serviciilor medicale decontate. Acesta din urma a fost deseori criticat pentru faptul ca ar sustine facturarea unor tratamente complet inutile pentru a spori veniturile. Conform unor modificari prevazute de Affordable Care Act, acest sistem de plata a medicilor va intra oricum in vigoare, dar orasul New York merge mai departe: acesta va fi criteriul principal de calcul al salariilor. Care ar putea fi castigul major? Acesta: unii din pacientii cei mai saraci si mai vulnerabili ar primi mai multa putere in relatie cu doctorii care ii trateaza.
Deocamdata, criteriile sunt subiect de negociere, dar atat reprezentantii medicilor cat si ai spitalelor se asteapta sa ajunga la o intelegere destul de curand. Temerile medicilor se axeaza pe faptul ca ar putea fi penalizati pentru conditii pe care ei insisi nu le pot influenta cum ar fi curatenia podelelor, atitudinea asistentelor sau numarul de paturi libere in unitate. Pe de alta parte, deocamdata nu e clar cat de eficiente sunt aceste stimulente in lumea medicala. Exemplul altor tari arata ca medicii au invatat sa insele si acest sistem.
In urmatorii ani, spitalele vor fi amendate sau, dupa caz, recompensate din fonduri federale pentru criterii de satisfactie a pacientilor. Aliniind plata medicilor dupa aceleasi criterii sau unele asemanatoare, spitalele vor sa-si creasca sansele de a primi acei bani de la guvernul american. Bonusurile pentru medici s-ar imparti la tot stafful si ar ajunge la un cuantum de 2,5% din salariul nominal. Un medic primar are salariu de intrare de 140.000 de dolari anual, specialistii cu experienta ajung si la 400.000.
Deocamdata, spitalele publice au propus 13 indicatori de performanta. Printre acestia se numara aprecieri pe teme precum: comunicarea medic-pacient, cati pacienti cu insuficienta cardiaca sau pneumonie sunt reinternati in termen de 30 de zile de la externare, cat de rapid ajung pacientii in UPU de la triaj la pat si chiar cat de punctuali sunt medicii in sala de operatie.

1000 de cazuri de coruptie in randul medicilor germani (Spiegel)

Coruptia pare a fi un fenomen generalizat in sistemul medical german. Conform unor date prezentate revistei Spiegel de presedintele Colegiului Medicilor, 1000 de doctori au fost anchetati in anii trecuti pentru acte de coruptie.

Anchetele, nota bene, au fost initiate si derulate de colegiile regionale ale medicilor. 480 de cazuri sunt legate de scandalul Ratiopharm – o schema clasica deja in care medicii au primit stimulente financiare de la compania farmaceutica pentru a prescrie cu predilectie medicamentele acesteia. Alte 450 de cazuri au mai fost anchetate de colegii. Penalizati au fost deocamdata 163 de doctori dupa ce actele au fost puse la dispozitia colegiilor de procurori.
In urma cu cateva luni, Curtea Suprema a Germaniei a decis ca medicii care accepta mita nu pot fi condamnati de un tribunal. De atunci, procurorii au renuntat la orice actiune impotriva doctorilor pentru ca le lipseste finalitatea actiunii. Problema este ca nici colegiile medicilor nu vor mai primi astfel niciun fel de dovada pentru a putea sanctiona cazurile de coruptie. Colegiul federal al medicilor propune in acest context sporirea atributiilor institutiei in sensul dreptului de a demara anchete si de a verifica acte pentru prevenirea fenomenului. O solutie mai usor de acceptat pentru societate, dar si pentru medici, ar fi insa modificarea legilor existente in cazul profesiilor liberale (in care se inscriu medicii germani) pentru ca procurorii sa isi faca datoria. O lege speciala pentru medici ar fi inacceptabila. Oricum insa, presedintele Colegiului Medicilor spune intr-un interviu pentru Spiegel ca gasirea unei solutii este urgenta. “Dezbaterea neintrerupta a coruptiei afecteaza prestigiul meseriei”.