Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Adolescent salvează sute de elevi de un atentat terorist (Spiegel)

o-aitizaz-hasan-570.jpg

foto: Huffington Post

Noul erou al Pakistanului are 15 ani. Tânărul din orașul Ibrahimzai a reușit, cu prețul propriei vieți, să salveze circa 2000 de oameni de un atentator sinucigaș. A vrut să îl oprească pe terorist, iar acesta din urmă s-a aruncat în aer în altercație.

Orele începuseră deja, iar Aitizaz Hasan fusese trimis în fața porții școlii din cauză că nu era cuminte în clasă. Aitizaz, care era în clasa a noua, se întreținea cu doi colegi care fuseseră și ei pedepsiți și încerca să se ocupe cu ceva pentru a trece timpul mai repede. La un moment dat a apărut un bărbat, estimările îl plasează în intervalul 20-25 de ani, care purta uniforma școlii, dar băieții nu îl recunoșteau. L-au oprit să îl întrebe cine e și ce vrea ca să afle că acesta ar dori să se înscrie la școală. În discuție, băieții au observat cabluri și un detonator sub haina bărbatului. Ceilalți doi au fugit, Aitizaz a decis în schimb să se arunce pe atentator. A urmat o bătaie și o explozie. Atacatorul a murit pe loc, Aitizaz, mai târziu, la spital.

Organizația teroristă Lashkar-e-Janghvi a revendicat atentatul care ar fi putut avea urmări mult mai grave având în vedere că la acel moment erau în școală circa 2000 de persoane. Orașul Ibrahimzai, din regiunea Hangu, era până în 2006 o zonă liniștită, asta până când aveau să descopere extremiștii că poate servi drept zonă de retragere din calea operațiunilor din Afganistan. Statisticile arată că, în 2013, numărul atentatelor sinucigașe a crescut aici cu 39%. Tatăl lui Aitizaz s-a întors din Emiratele Arabe Unite a doua zi după înmormântarea fiului său. Acolo muncea ca să își poată întreține familia. Ecourile la actul de curaj al adolescentului sunt multe. Unii îl compară cu Malala Yousafzai pentru că a apărat dreptul copiilor la educație. Aceasta din urmă e catalogată însă drept marionetă a Occidentului. În tot acest timp, guvernul de la Islamabad propovăduiește dialogul cu talibanii și nici nu pomenește numele lui Aitizaz Hasan. Oamenii din oraș spun că tăcerea politicienilor e o rușine.

Germania, de acord să distrugă o parte a arsenalului chimic sirian (BBC News)

Decizia a fost comunicată de ministerele germane de externe și de apărare și vine după ce Organizația Națiunilor Unite și cea pentru Interzicerea Armelor Chimice au formulat o cerere oficială în acest sens către Berlin.

Miniștrii germani au precizat că reziduurile din procesul de distrugere a armelor vor fi procesate conform cu regulile de mediu în vigoare în orașul Muenster, din vestul Republicii Federale, unde există facilitățile necesare unui asemenea proces. Până la acest anunț, Germania refuzase să accepte arme chimice pe teritoriul său. Ministrul de externe, Frank-Walter Steinmeier, a anunțat că decizia Berlinului este aceea de a nu ignora răspunderea sa, ca parte a comunității internaționale, pentru a facilita un proces de pace în Siria și că distrugerea armamentului chimic ar putea fi un prim pas în această direcție.

O primă încărcătură de arme chimice a plecat din Siria la bordul unui vapor militar danez, cu escortă rusească și chineză. Armamentul va fi încărcat în Italia la bordul unei ambarcațiuni militare americane care îl va distruge apoi în ape internaționale. Marea Britanie a oferit și ea asistență Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice. Anunțul Germaniei a fost salutat deocamdată doar de Rusia.

Comorile ascunse ale lui Hodorkowski (Neue Zuercher Zeitung)

Din miliardele omului de afaceri se pare că au mai rămas milioane și nu tocmai puține. Acesta a părăsit Germania și s-a mutat în Elveția unde se va folosi de libertate pentru a face ordine în finanțele personale.

În conferința de presă de la Berlin, Mihail Hodorkowski anunțase deja că nu va trebui să muncească pentru bani și că nu are nicio intenție de a reveni în afacerile cu petrol. În 2001, revista Forbes îl dădea pe Hodorkowski cel mai bogat om al Rusiei. În 2003, anul arestării sale, magnatul intra în topul bogatașilor la nivel mondial pe locul al 26-lea cu o avere estimată de 15 miliarde de dolari americani.

Din aceste miliarde ar mai fi rămas milioane acum, estimează o anchetă a aceleiași reviste Forbes și nu tocmai puține. Hodorkowski și partenerii săi de afaceri deschiseseră un offshore în Gibraltar care deținea 61% din portofoliul de acțiuni al concernului Yukos. Primul deținea nominal doar 10% din acțiuni, dar transferase deja pe numele altor parteneri restul de proprietate. După arestarea lui Hodorkowski și a lui Platon Lebediev, mecanismele de urgență automate au transferat banii pe numele unui alt rus, Leonid Niuslin, care trăia în Israel și care a fost condamnat ani mai târziu în Rusia pentru că ar fi ordonat asasinate.

Și ca să ajungem la întrebarea interesantă, câți bani are Hodorkowski în conturi de prin toată lumea, Forbes estimează că ar fi cu siguranță între 100 și 250 de milioane de dolari. Dar ar putea fi mult mai mulți. La această evaluare se adaugă și 10.000 de Euro pe care statul rus trebuie să-i plătească pe post de daune morale la ordinul CEDO. Kremlinul a anunțat că îi va vira banii, imediat cum Hodorkowski le va comunica un număr de cont.

Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu