Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Lungul război al lui Hollande (Spiegel)

65307904-016933304-1.jpg

sursa: bbc.co.uk

Cu doar câteva zile în urmă era vorba despre o intervenție de câteva săptămâni. Acum, Franța detașează 2500 de militari pentru operațiuni terestre. Președintele Francois Hollande și-a propus țeluri mărețe: sfârșitul terorismului în nordul statului Mali și democrație pentru întreaga țară. Numai că până atunci mai e cale lungă.

Când președintele francez a apărut în fața presei în Dubai, atmosfera mirosea puțin a Afganistan. Francois Hollande părea că anunță o misiune la fel de interminabilă precum cea de la poalele Hindukușului. Situația din Mali nu se aseamănă cu cea din 2001, dar țelurile anunțate par să fie cel puțin la fel de îndepărtate. Și cine participă alături de Franța la această misiune trebuie să se pregătească pentru un lung și costisitor război.

Dimensiunea militară a operațiunii e impresionantă, dar e doar made in France. Statele africane au promis că vor trimite și ele trupe în Mali. Dar echipamentul deficitar și lipsa transportoarelor aeriene va întârzia probabil termenul de câteva zile anunțat de Hollande.

Parisul se angajează la o misiune extrem de periculoasă și o face aparent nu prea conștient de ceea ce promite. Cine începe o misiune cu asemenea pretenții de moralitate nu va putea să se retragă prea curând de acolo – spune în context un diplomat cu vastă experiență în Afganistan. Strategia militară nu e deloc clară, cel mai probabil se va ajunge la o dispersare a islamiștilor în statele vecine și la un ulterior război de guerillă obositor. Nici din punct de vedere politic situația nu e mai simplă. Țara este practic divizată în două, iar guvernul interimar este ținut în funcție de armată. Chiar dacă și-ar atinge Franța obiectivele, cum să treacă la reconstrucția politică în asemenea condiții?!

Deputații europeni deplâng singurătatea Franței (Le Monde)

Europarlamentarii au emis marți un comunicat în care își declară sprijinul pentru operațiunea militară franceză din Mali. În același timp însă, deputații deplâng incapacitatea Uniunii Europene de a acționa unitar pentru a asigura securitatea la porțile sale.

Co-președintele grupului ecologist, Daniel Cohn-Bendit, a avut următoarea declarație: Dacă aș fi răutăcios, aș aprecia că francezilor li se spune că primesc infirmiere așa că să meargă să se omoare acolo. Cohn-Bendit mai deplânge și faptul că UE nu are o forță de intervenție civilă și militară comună. Aceeași situație este subliniată și de un eurodeputat conservator francez, care amintește că amenințările comune cer răspunsuri comune. Înaltul reprezentant al Uniunii pentru politică externă, lady Catherine Ashton, a rezumat într-o singură propoziție situația Europei: Un stat membru ne-a cerut sprijin, dar nu avem forțe de apărare europene.

Trei sferturi din francezi aprobă și susțin operațiunea declanșată de Francois Hollande, media se întinde pe întregul spectru politic. Este prima intervenție de acest fel din ultimii 15 ani.

Președintele Obama și legea armelor – ziua judecății (BBC News)

Președintele american Barack Obama este așteptat să prezinte astăzi planul de combatere a violenței armate din țara sa. Propunerile sunt așteptate să oglindească măsurile adoptate ieri în statul New York. Acestea sunt cele mai dure din întreaga Americă. Anunțul lui Obama este programat pentru ora 19, ora României.

Printre măsuri vor figura, cel mai probabil, interdicţii privind achiziţionarea armelor de asalt, verificări minuţioase ale persoanelor care cumpără arme și interzicerea încărcătoarelor de mare capacitate. Dezbaterea privind controlul armelor de foc s-a intensificat după o serie de atacuri armate comise în Statele Unite care au culminat cu incidentul care a vizat în decembrie o şcoală din Newtown (Connecticut), soldat cu moartea a 27 de persoane, inclusiv a 20 de copii.

Punerea în scenă a anunțului a fost planificată minuțios. Astfel, Obama va fi înconjurat de copii care i-au adresat scrisori după atentatul din Newtown. Șeful statului mizează pe factorul emoțional mai ales că se așteaptă la o opoziție dură din partea republicanilor din Congres. Obama a precizat, de altfel, că ia în considereare nu mai puțin de 10 măsuri pe care le-ar putea impune prin acțiune executivă unilaterală dacă Legislativul nu va accepta modificarea legislației armelor.

Puternicul lobby al industriei armelor i-a declarat deja război președintelui pe acest subiect. Propunerile lui Obama sunt rezultatul unui grup de lucru ce a fost condus de vicepreședintele Joe Biden și care și-a formulat concluziile ieri. Conform unui sondaj de la începutul săptămânii, 58% din americani susțin controlul mai strict al armelor, atitudinea multora schimbându-se după atacul din Newtown.

 
Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu