Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ucraina votează o lege de interzicere a manifestațiilor (Le Monde)

14.jpg

Foto: Ioana Moldovan

Deputații care îl susțin pe președintele ucrainean Viktor Ianukovici au votat în Parlamentul de la Kiev o lege menită să rezolve problema protestelor din centrul capitalei care durează din luna decembrie a anului trecut. 
Alte titluri din presa internațională: NSA colecta 200 de milioane de sms-uri zilnic (BBC News) / Revoluție? Care revoluție? (Spiegel)

Printre măsurile aprobate de Rada ucraineană se numără pedepse de până la 15 zile de închisoare și amenzi de până la 500 euro pentru ridicarea ilegală de corturi în spațiul public sau pentru montarea unei scene sau pentru utilizarea de boxe fără autorizație. Dacă acest proiect legislativ va fi ratificat de președintele Ianukovici, cei care furnizează astfel de materiale contravenienților sunt pasibili de 10 zile de închisoare sau amendă de până la 1000 de euro.  Opoziția ucraineană a acuzat o violare gravă a legislației în vigoare, inclusiv prin pocedura de vot care a încălcat regulamentul parlamentar, dar și prin restrângerea dreptului la liberă exprimare. Aceeași luare de poziție a avut-o și șeful misiunii Uniunii Europene la Kiev. Legea, dacă va intra în vigoare, va oferi regimului Ianukovici o bază legală de intervenție în forță împotriva manifestanților din Euromaidan care blochează în continuare centrul capitalei ucrainene.

NSA colecta 200 de milioane de sms-uri zilnic (BBC News)

Cifra aceasta se referă a comunicații necriptate la nivel mondial din care Agenția americană pentru Siguranță Națională extrăgea date, conform unui document al instituției publicat de The Guardian și care datează din anul 2011.

Informația bazată pe documentele sustrase de Edward Snowden apare cu o zi înainte de un o conferință programată de președintele american Barack Obama în care e așteptat să anunțe reformarea serviciilor secrete americane și a practicilor de spionaj digital. NSA a comentat pentru BBC aceste dezvăluiri spunând că sms-urile din baza sa de date ar fi fost colectate conform prevederilor legii. Agenția britanică GCHQ ar fi avut și ea acces la această bază de date. Programul NSA numit Dishfire extrage informații din mesajele scrise, dar nu numai. Agenții americani colectau informații despre apeluri pierdute, despre localizarea prin roaming, despre alertele bancare și despre agenda stocată pe dispozitivele mobile. Rămâne de văzut cum va reacționa Barack Obama la aceste noi dezvăluiri după ce un comitet special numit la Casa Albă a elaborat un raport de reformare a serviciilor secrete. Majoritatea observatorilor se așteaptă însă ca eventualele modificări anunțate de președintele american să fie mai degrabă doar o cosmetizare a problemei.

Revoluție? Care revoluție? (Spiegel)

55% dintre egipteni s-au prezentat la vot în zilele de marți și miercuri. Dintre aceștia, 95% au votat în favoarea noii Constituții propuse de regimul militar. Iar acum, Egiptul arată de parcă nu ar fi avut loc nicio revoluție în piața Tahrir. Singurul element lipsă este alegerea generalului al-Sissi, șeful armatei egiptene, în funcția de președinte.

Probabil însă că nu va mai dura mult pentru că un panou din centrul orașului Cairo îi transmite generalului un mesaj clar: „Poporul ți-a dat ordin. Răspunde!” O va face al-Sissi luând votul drept un mandat de conducere a țării, nu doar drept o aprobare a unei Legi Fundamentale care dă armatei putere mai mare decât pe vremea dictatorului Hosni Mubarak. Militarii au mână liberă să judece și să condamne în tribunale militare orice critic al regimului, Frăția Musulmană este interzisă prin lege și declarată organizație teroristă, militanții pentru democrație înfundă pușcăriile, iar presa este aliniată strict la comunicatele de presă ale administrației. Cu al-Sissi instalat în palatul prezidențial, Egiptul revine la starea sa de dinainte de 2011. Un lucru diferă: starea economiei per ansamblu. Egiptenii din Tahrir nu vroiau numai libertate, ci și bunăstare. Iar economia este aproape de colapsul total din cauza haosului din ultimii ani. Rămâne de văzut dacă armata va reuși să facă ceva și pe acest plan. Cert este însă faptul că militarii nu au în vedere un proces de reconciliere națională, cel puțin nu deocamdată. Iar pericolul unui război civil crește pe zi ce trece.