Catalogul dublei moralități (Spiegel)

E o confruntare a giganților – ONU care a fost înființată pentru a menține pacea în lume și Biserica Catolică, cea mai mare instituție religioasă care de când se știe își arogă drepturi speciale. Raportul organizației arată punct cu punct cum Biserica pierde contactul cu lumea în cel mai grav și ipocrit mod posibil și cum se apără de acuzații în spatele unor precepte religioase care servesc numai propriei imagini. Reacția Vaticanului la publicarea acestui raport demonstrează până la capăt această atitudine. Liderii Bisericii Catolice au afirmat că documentul ar reprezenta o încercare de atac la învățămintele catolice. E drept, argumentația ONU contrazice fundamentele catolice în sensul în care drepturile copilului sunt privite ca o premisa absolută.

Raportul comisiei afirmă că Biserica discriminează copiii născuți în afara căsătoriei și pe cei care sunt crescuți de cupluri homosexuale. Apoi, Vaticanul ar fi pus propriile interese peste cele ale copiilor abuzați sexual de preoți sau călugări catolici încercând să mușamalizeze cazurile, neaplicând pedepse și necooperând cu autoritățile de anchetă. Faptul că se ascunde identitatea tatălui în cazul copiilor unor preoți catolici este altă practică acuzată de ONU că servește menținerii unei imagini false, iar practica de a mitui femeile în schimbul tăcerii este inumană față de copil. Alte puncte din raport se referă la pedepsele fizice din școlile catolice, la lipsa consilierii pentru victimele abuzurilor și la lipsa promovării prevenției în cazul bolilor cu transmitere sexuală prin interzicerea formelor de protecție și contracepție.

UE oferă mediere și sprijin la reforma constituțională din Ucraina (Le Monde)

Șefa diplomației europene se află la Kiev unde are întâlniri atât cu președintele Ianukovici, cât și cu reprezentanții opoziției. Catherine Ashton încearcă să promoveze dialogul, în timp ce alți politicieni europeni cer cu fermitate impunerea de sancțiuni.

După întrevederi, Ashton nu a avut deloc un ton optimist. Rezolvarea conflictului politic din Ucraina ar mai avea nevoie de mult efort, iar drumul pe care îl vede în față este lung. Opoziția ucraineană insistă în continuare pe demisia președintelui și pe alegeri anticipate, concesie la care Viktor Ianukovici nu pare dispus. În plus, modificarea Constituției este altă cerere a partidelor din opoziție, dar în Parlament nu există consens sau majoritatea necesară pentru a opera schimbarea. UE și SUA discută în prezent cu FMI pentru a găsi o soluție de sprijin financiar acordat Kievului în condițiile în care țara este aproape de incapacitate de plată.

Liderul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, de altfel candidatul alianței pentru șefia Comisiei Europene, a declarat în context că UE are nevoie de o strategie credibilă pentru Ucraina. Ar fi sosit momentul ca europenii „să încarce revolverul și să gândească o serie de sancțiuni”, cum ar fi interdicții de călătorie pentru politicienii de la putere. Între timp, Moscova a început să își aducă aminte de factura la gaze naturale pe care Ucraina o are de achitat către Gazprom și cere deschis explicații despre viitorul curs al guvernului de la Kiev.

Șeful armatei egiptene va candida la prezidențiale (BBC News)

Mareșalul Abdul Fatah al-Sisi a declarat într-un interviu pentru un ziar din Kuwait că este obligația lui să îndeplinească dorința poporului și să candideze pentru șefia statului.

Deocamdată, nu există însă o confirmare oficială din partea armatei egiptene, în ciuda faptului că a existat o manifestare a sprijinului cu ocazia referendumului constituțional. Alegerile prezidențiale ar trebui să aibă loc în următoarele șase luni, conform legislației în vigoare, dar un decret de urgență ar putea să scurteze perioada la trei luni având în vedere că prezidențialele se vor organizate înainte de cele parlamentare. Mareșalul e așteptat să câștige de departe scrutinul având în vedere cota sa de popularitate uriașă de la detronarea fostului președinte Mohamed Morsi prin lovitură de stat militară.