Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Speranțe modeste la o minune (Spiegel)

La summitul de la Geneva dedicat rezolvării crizei ucrainene, Rusia a fost de acord cu dezarmarea milițiilor ilegale. La schimb, SUA pun în discuție perspectiva reducerii sancțiunilor aplicate Moscovei. Garanții că înțelegerea de ieri reprezintă măcar un pas către detensionarea durabilă a estului Ucrainei nu are nimeni însă.

Hotelul Intercontinental din Geneva are o istorie de 50 de ani marcată de multe evenimente de apropiere între Est și Vest. Președintele Ronald Reagan învăța aici să-l prețuiască pe reformatorul Mihail Gorbaciov. Secretarul de stat Hillary Clinton apăsa aici împreună cu omologul Serghei Lavrov un buton uriaș, simbol pentru un nou început al relațiilor ruso-americane. Ieri se afla în sala de conferințe urmașul lui Clinton, John Kerry, dar Serghei Lavrov nu era nicăieri de găsit. Kerry a ținut conferința de presă singur, Lavrov la fel. În spiritul istoriei hotelului, secretarul de stat american a vorbit despre dezarmarea milițiilor, eliberarea clădirilor ocupate și amnistie pentru aceștia. Și sancțiunile ar putea fi reduse, dacă Rusia se va ține de foaia de parcurs.

În schimb, Kerry s-a înecat la propriu atunci când a fost întrebat dacă Moscova a fost de acord cu ceva concesii în chestiunea datoriei la gaze a Ucrainei și în problema soldaților de la frontiera comună. Garanții? Nici vorbă. Speranță, mai degrabă. Serghei Lavrov a dat asigurări că nimeni nu vrea să invadeze Ucraina. Președintele său sublinia însă cu doar câteva ore înainte de reuniunea de la Geneva că are mandat de la Parlament pentru a intra cu trupe în țara vecină. De parcă cineva ar crede cu sinceritate că are nevoie de votul din Legislativ... Așa se explică și tonul armonios și împăciuitor al diplomaților occidentali. Și Kerry și Catherine Ashton au explicat că prevederile acordului nu trebuie aplicate imediat, direcția trebuie să fie cea bună deocamdată. Cu alte cuvinte, Vestul speră la o minune de Paște.

Occidentalii rămân prudenți (Le Monde)

Nici nu se terminase bine reuniunea de la Geneva, că premierul britanic David Cameron a pus mâna pe telefon pentru a discuta problema cu Barack Obama.

Cei doi lideri au fost de acord că foaia de parcurs convenită ieri reprezintă un pas înainte, dar că detensionarea și stabilizarea estului ucrainean va necesita aplicarea rapidă a celor convenite. Londra afirmă că Obama și Cameron subliniază necesitatea pregătirii de noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru a putea reacționa rapid dacă înțelegerea nu va fi respectată. Și președintele francez Francois Hollande avertizase asupra posibilității de a extinde măsurile punitive la adresa Moscovei în caz de eșec al discuțiilor de ieri. De altfel, trebuie să ne amintim că UE hotărâse încă de luni să extindă lista de persoane vizate de interdicții de călătorie din cauza implicării în tensiunile din Ucraina.

Putin strânge pământ rusesc pierdut (Die Welt)

În timp ce diplomații se străduiau să găsească o soluție la criza ucraineană, la Moscova, Vladimir Putin dicta condițiile de negociere și atrăgea atenția lumii asupra sa. Despre o contribuție a șefului de la Kremlin la detensionarea estului ucrainean nu poate vorbi nimeni.

Aproape că nici nu mai conta ce discută șefii diplomațiilor la Geneva, important era unde trasează Putin linii roșii care nu pot fi depășite. Și ele au fost cât se poate de clare: Rusia ar avea dreptul să intervină militar în Ucraina, o prezență sporită a trupelor NATO în est va provoca un răspuns similar din partea Moscovei, Ucraina ar mai avea o lună la dispoziție pentru a plăti factura la gaze. Cinci ore a vorbit Vladimir Putin și chiar dacă se dădea surprins în unele ocazii, nimic nu a părut spontan. Totul a fost minuțios planificat. Putin vrea să rămână în istorie drept colectorul de pământ rusesc pierdut. Și de la agent secret la agent secret, șeful de la Kremlin l-a adus în spectacol și pe Edward Snowden care, extrem de spontan, l-a întrebat pe președinte dacă Rusia spionează în masă propriul popor. Mai e nevoie să spunem ce răspuns Putin?...