Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Temerile Europei de Est față de Rusia (Spiegel)

Conflictul ucrainean, dar mai ales atitudinea ezitantă a Occidentului reaprind temeri mai vechi în Europa de Est. Din Estonia până în Bulgaria însă lipsește o strategie comună de răspuns la următoarea întrebare: Cum se poate limita puterea Moscovei?

Frica de o expansiune neoimperială a Rusiei este mare în Europa de Est. În fond, au trecut doar câteva zeci de ani de când Hitler și Stalin își împărțeau Europa sau de când puterile învingătoare lăsau statele estice în brațele URSS sau de când tancurile rusești intrau în Budapesta sau Praga, Până acum, niciun oficial esteuropean nu a spus-o deschis, dar în această regiune multă lume se gândește că Vestul ar putea lăsa din nou baltă aceste state. Dar aici se termină punctele comune pentru că statele estice nu cad de acord asupra modalității prin care trebuie combătută Rusia. Statele baltice ar susține sancțiuni dure la adresa Moscovei, dar cu mare reticență. Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria le resping complet. Aceste șapte țări sunt dependente de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale. În plus, Federația le este fie piață de desfacere fie creditor și investitor.

Situația diferă în cele mai mari două state estice. Polonia este dependentă și ea de livrări de gaze de la Moscova, dar ar susține, la fel ca România, sancțiuni dure la adresa Rusiei. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat după conferința de la Geneva ca Europa să organizeze o nouă Yalta. Iar președintele român Traian Băsescu a atras atenția că Rusia nu se va opri la Crimeea și că Occidentul ar trebui să înțeleagă asta. Polonia a avut mereu de suferit din cauza politicii expansioniste ruse, iar cursul precaut al UE nu este apreciat la Varșovia. Tusk a propus chiar soluții concrete în această criză, cum ar fi crearea unei uniuni energetice în Europa. România, dincolo de pierderile sale istorice, mai urmărește un scop prin discursul anti-Putin: apropierea Republicii Moldova de spațiul comunitar și, eventual pe termen lung, reunificarea cu aceasta.

America și Europa, pregătite să treacă la artileria grea de sancțiuni (Le Figaro)

SUA au anunțat că extind sancțiunile actuale împotriva Rusiei și adaugă pe lista de interdicții și înghețare de active alte șapte persoane, precum și 17 firme din anturajul președintelui Vladimir Putin.

Dar elementul cu adevărat interesant este un anunț al administrației americane cum că ar fi pregătită să treacă la nivelul următor – adică impunerea de sancțiuni împotriva unor sectoare întregi ale economiei rusești - și, mai ales, că ar fi primit asigurări că și Europa este pregătită pentru asemenea măsuri. Deși s-a discutat despre această a treia fază din procesul de izolare internațională a Moscovei, până acum ea a fost catalogată cel puțin „improbabilă” în cercuri europene din cauza efectelor pe care le-ar avea asupra economiei din Uniune. De altfel, sancțiunile decise de Washington ieri au deja o componentă sectorială. E vorba despre revizuirea exporturilor americane de înaltă tehnologie care ar putea fi folosite în industria militară. Oficialii americani nu au vrut să spună nimic despre navele Mistral pe care Franța ar trebui să le livreze Rusiei, dar evoluțiile recente pun mare presiune pe administrația de la Paris.

Slovacia și Ungaria semnează un acord energetic (BBC News)

Documentul prevede reactivarea unei conducte de gaze pentru a putea livra Ucrainei resurse energetice din Europa Centrală. Capacitatea acesteia este de 3 miliarde mc anual.

În fiecare an, Ucraina consumă 55 miliarde mc de gaz din care poate produce mai puțin de o treime. Jumătate din consumul ucrainean provine din Rusia, iar în contextul tensiunilor cu Federația învecinată, Kievul caută soluții alternative. Acordul cu Slovacia este al doilea stabilit în luna aprilie după ce concernul german RWE a început să livreze gaze naturale către Ucraina prin conducte poloneze. Volumul maxim ce poate fi atins este de 10 miliarde mc anual. Kievul spera însă să obțină mai mult de la Slovacia în condițiile în care țara dispune de pompe care pot inversa fluxul de gaze dinspre Rusia către Vest. Bratislava a refuzat însă o asemenea măsură temându-se că ea ar putea reprezenta o încălcare a contractului cu Gazprom.