Kremlinul va organiza o paradă militară în Crimeea (Spiegel)

Putin va organiza marșul triumfal care aduce aminte de victoria asupra Germaniei naziste cu un scop clar: obținerea unei cote de aprobare și mai mare în rândul populației ruse. Occidentul se declară profund îngrijorat sau chiar îngrozit de maneverele din Crimeea– depinde de originea declarațiilor. Ar fi și un semnal clar că Federația Rusă nu are niciun interes să rezolve diplomatic conflictul ucrainean. La Moscova, presa este sigură că Putin va participa la manifestările din Sevastopol. Kremlinul nu a vrut să comenteze și s-a mulțumit să nu se pronunțe nici în sensul infirmării nici în sensul confirmării acestei ipoteze.

Președintele rus, dacă va fi prezent la Sevastopol, se va profila drept „colecționarul de pământ rusesc” în spiritul marilor țari ai Rusiei. În relația sa cu Occidentul însă, gestul ar fi o catastrofă de PR. Nu au trecut decât patru ani de când soldați ai NATO defilau îmrepună cu Armata Roșie la Moscova, iar lideri vestici erau în tribuna de onoare. Presa rusă folosește în aceste zile tonuri ultranaționaliste. Ziarul Izvestia, de exemplu, descrie luptele din estul Ucrainei și pe „eroii ruși răniți care aruncă un cocktail Molotov către tancurile fasciste”. De aceea, Vladimir Putin ar trebui să dea ordin ca tancurile rusești să plece spre Donețk imediat după comemorarea zilei de 9 mai, crede presa loială Kremlinului.

Hollande trece la ofensiva mediatică (Le Monde)

În ziua în care se împlinesc doi ani de la alegerea sa în fruntea statului franez, Francois Hollande face matinal la radio. Timp de o oră el va răspunde la întrebările jurnaliștilor, apoi la întrebări de la ascultători, iar emisiunea se dorește o ocazie de a face un bilanț, de a explica ideile noi ale administrației și de a pune lucrurile în context.

Șeful de la Elysee va vrea să facă un portret pentru cei trei ani de mandat care i-au mai rămas. Va vrea să explice mai pe larg ideea noii sale politici pe care a anunțat-o într-un editorial din Journal du Dimanche. Și va vrea să descrie cum Franța va începe să culeagă roadele măsurilor adoptate până acum care se vor transforma în creștere economică sinonimă cu scăderea șomajului. Ofensiva mediatică a președintelui francez vine la circa o lună de la rezultatul dezatruos al socialiștilor de la alegerile locale, după o remaniere guvernamentală și în contextul în care Hollande însuși bate record după record de nepopularitate. Mai puțin de 20% din cetățenii francezi sunt de acord cu politica președintelui – este cel mai scăzut nivel de popularitate al unui președinte francez din istoria sondajelor de opinie. În schimb, noul premier al Franței Manuel Valls are în sondaje între 39% și 58% opinii favorabile de partea sa.

Mareșalul promite că Frăția Musulmană nu va mai exista (BBC News)

Fostul șef al Armatei egiptene, Abdel Fatah al-Sisi, a acordat primul său interviu unor televiziuni egiptene din postura de candidat la președinție. Artizanul detronării fostului șef de stat islamist, Mohamed Morsi, a asigurat că Frăția Musulmană – organizație deja interzisă în Egipt – nu va mai exista deloc.

El nu a vrut să devină președinte, de fapt, al-Sisi declara după detronarea lui Morsi că nu are nicio ambiție politică. Dacă va ajunge șef al statului egiptean oficial – pentru că neoficial oricum este – fostul mareșal se va confrunta cu multe provocări. Printre ele se numără alimentarea cu energie electrică – o problemă care i-a întrerupt de mai multe ori transmisia interviului televizat. Alegerea sa în funcție va relua tradiția liderilor egipteni cu trecut în armată care a fost întreruptă din 1950 încoace doar de Mohamed Morsi. Că libertatea presei și, în general, libertatea de exprimare nu prea mai există în Egipt sau că mii de oameni sunt arestați și condamnați la moarte în loturi de câteva sute nu reprezintă motive de îngrijorare pentru susținătorii lui al-Sisi. Pentru ei e important ca un personaj cu autoritate să stabilizeze țara si să readucă la liman economia odată înfloritoare a Egiptului.