NATO ia în considerare o prezență militară permanentă în Europa de Est (Le Monde)

Textual, răspunsul generalului american la întrebarea adresată de un jurnalist la Ottawa, Canada, este următorul: „Cred că trebuie să ne gândim la această posibilitate. Cred că avem nevoie să reevaluăm capacitatea noastră de reacție, disponibilitatea și poziționarea de forțe în acest nou context”. Breedlove a subliniat că, după căderea Cortinei de Fier, NATO a considerat Rusia drept un viitor partener, iar o vreme lucrurile așa au arătat. Astfel, statele europene și-au redus bugetele de apărare și au regândit structurile militare și poziționarea lor pe continent. Comandantul NATO a ținut să spună un lucru evident: „De la anexarea Crimeei încoace, Rusia nu s-a mai comportat precum un partener și a schimbat dinamica regiunii”. Deocamdată, NATO și-a suplimentat misiunile de patrulare aeriană în statele baltice și e de așteptat ca mai multe nave să fie staționate în Marea Mediterană și Marea Baltică. De asemenea, SUA au trimis 600 de militari pentru exerciții în Polonia și țările baltice. Misiunea lor ar trebui să se încheie la finele acestui an.

Mobilizare generală (Sueddeutsche Zeitung)

Statul ucrainean se dezmembrează. În locul său se instalează panica. Pentru a stabiliza estul Ucrainei, Kievul vrea să trimită pe front și civili. Iar Parlamentul a anulat planurile Executivului de organizare a unui referendum pe tema unității statale.

Există o sumedenie de întrebări la care autoritățile interimare de la Kiev nu găsesc deocamdată răspuns. Cine are dreptul să poarte arme în această țară care se află, de facto, în război cu Rusia? Cine deține controlul și comanda asupra grupărilor înarmate? Câți memmbri ai Sectorului de Dreapta au fost integrați în noua Gardă Națională? Și, poate cel mai important, de ce nu reușește Kievul să preia controlul asupra orașelor cu mișcări separatiste în condițiile în care recrutează civili, mobilizează rezerviști, reintroduce serviciul militar obligatoriu și derulează o operațiune antiteroristă în est? Mai mult, acum există planul de a trimite unitățile de autoapărare din Maidan să lupte în est. Nici Parlamentul nu mai pare funcțional la Kiev. Ieri, acesta a decis că nu se va ține un referendum în paralel cu alegerile prezidențiale care era menit să mai taie din elanul separatiștilor. Parlamentarii ar fi opinat că un referendum nu se poate ține sub amenințarea armelor. Dar atunci, cum se pot face alegeri?

Criza ucraineană alunecă spre război civil (The Guardian)

Luptele continuă în estul Ucrainei, iar numărul victimelor sporește dramatic. Între timp, inițiativele diplomatice internaționale eșuează una după alta.

La reuniunea de la Viena, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a insistat asupra necesității de a include reprezentanți ai militanților pro-ruși într-un eventual nou format de negociere internațională. Cu alte cuvinte, Moscova atrage atenția din nou că nu recunoaște legitimitatea autorităților de la Kiev și afirmă deschis că partenerii săi de dialog preferați sunt separatiștii din est. Președintele francez Francois Hollande avertizează că Ucraina se află în prag de haos și război civil, iar ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier apreciază că „nu suntem departe de o confruntare militară”. În afară de luptele violente din Slaviansk, situația ia o turnură îngrijorătoare și la Donețk unde separatiști înarmați operează deschis pe străzile orașului. Iar la Slaviansk, lumea se pregătește de război. Atmosfera cu siguranță este una înfricoșătoare. Magazinele aproape au fost golite, iar viața stă pe loc. Oamenii nu pot merge la lucru și așteaptă confruntarea dintre armata ucraineană și forțele pro-ruse.