În ciuda crizei ucrainene, Franța va livra Rusiei navele Mistral (Le Monde)

Sâmbătă, președintele francez Francois Hollande anunța într-o conferință de presă cu Angela Merkel că afacerea cu rușii a fost încheiată în 2011 și că deocamdată ea nu este pusă în discuție. Livrarea primei nave este programată în octombrie, iar în lipsa unor alte evoluții autoritățile franceze merg mai departe cu contractul. Anturajul președintelui a fost chiar mai explicit cu ocazia unei vizite efectuate de șeful statului duminică la Baku. Unii consilieri au precizat că rușii au plătit deja factura și că anularea demersului ar însemna sancționarea Franței, nu a Moscovei. În Azerbaidjan, stafful lui Hollande a subliniat chiar că anularea contractului Mistral nu ar face parte nici măcar din faza a treia a sancțiunilor ce ar putea fi impuse Rusiei și că americanii își permit să aibă un ton dur atâta vreme cât măsurile punitive ar avea un recul mult mai mic asupra economiei din SUA. Francois Hollande a spus el însuși că ținta următoare sunt alegerile prezidențiale din Ucraina din 25 mai. Dacă acestea vor fi perturbate de provocări, atunci se va discuta despre noi sancțiuni împotriva Federației Ruse.

În țara neîncrederii (Spiegel)

În estul Ucrainei, oamenii au votat, de fapt, împotriva autorităților de la Kiev. Acestea par să fie depășite de situație. Ambele părți au agitat atât de mult spiritele încât o ieșire din criză nu mai e întrevăzută de nimeni.

Separatiștii anunță rezultate cu majorități absolute care ar sprijini republicile independente Donețk și Lugansk în estul Ucrainei. Unii oameni speră ca din această dimineață să fie într-o nouă țară și ca armata ucraineană să se retragă din orașele lor. Dar șansele ca astăzi să fie trasate noi granițe în Europa sunt aproape inexistente. Oamenii din estul Ucrainei nu au votat pentru separatiști și nici pentru integrarea în Federația Rusă. Declarațiile reținute ale Moscovei semnalează o disponibilitate minimă a Kremlinului de a repeta scenariul din Crimeea. Votul de ieri a fost în schimb un semnal clar adresat guvernului de la Kiev pe care oamenii îl urăsc. Îl acuză de moartea a 40 de oameni la Odessa, îl acuză că intră cu tancuri în orașe și trage în civili. Explicațiile pentru tragicele evenimente din comunicate oficiale sau din presa ucraineană nu își găsesc ecou în est. Aici domnește propaganda rusă. Și chiar dacă referendumul nu va avea niciun efect și chiar dacă el nu corespunde niciunei norme aplicabile unui vot democratic, Kievul va trebui să se gândească serios și să găsească o strategie de câștigare a propriului est. Altfel, evenimentele de aici nu pot face altceva decât să se agraveze.

Reacția de la Kiev (New York Times)

Pe buletinele de vot de la referendumul din estul Ucrainei nu scria explicit ceva legat de independență, de alipirea la Rusia nici vorbă. Formularea – foarte vagă, e drept – se referea mai degrabă la autodeterminare, ceea ce se traduce astfel: estul Ucrainei vrea autonomie mai mare, nu neapărat desprinderea de Ucraina.

Cu toate acestea, autoritățile de la Kiev au reacționat cu furie la ideea de referendum. Ministerul de externe ucrainean l-a numit o „farsă criminală” organizată de un grup de „teroriști ruși”. Declarația arată cât se poate de clar care este poziția guvernului în chestiunea estului Ucrainei. Atât UE cât și SUA au condamnat referendumul catalogându-l drept ilegal și au anunțat că nu vor recunoaște niciun rezultat. Cifrele avansate de separatiștii din regiune oricum nu pot fi verificate independent. Unde începe să fie problematic este însă perspectiva alegerilor prezidențiale din 25 mai. Liderii autoproclamați ai regiunilor estice au anunțat deja că, având în vedere votul oamenilor de independență, nu ar fi logică organizarea unor alegeri ucrainene pe teritoriul altor țări.