Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mai vedem (Spiegel)

Colegul de partid Jean-Claude Juncker la șefia Comisiei Europene? Nu vă grăbiți, spune cancelarul german Angela Merkel la Bruxelles. Ea vrea să sondeze cu răbdare și se distanțează de propriul candidat.
Alte titluri astăzi: David Cameron, hotărât să se împotrivească lui Juncker (The Guardian) și Votul egiptean a fost prelungit cu o zi (Liberation)

Pe la miezul nopții, cancelarul german era în catacombele clădirii Consiliului European și îi răspundea unui jurnalist: „PPE la nominalizat (pe Juncker, n.r.). Agenda PPE poate fi îndeplinită de el, dar și de mulți alții”. Reporterii germani s-au chinuit să nu râdă și au continuat întrebând dacă Juncker are sprijinul ei. Merkel a asigurat că a „aprobat” desemnarea premierului luxemburghez în funcția de candidat și că nu a uitat asta așa repede, dar că nu poate trece peste prevederile Tratatelor europene care dau competențe extinse Consiliului European de a numi un președinte de Comisie. Tonul lui Merkel suna precum cel al unei persoane care încheie o relație la telefon în ciuda faptului că Parlamentul European i-a cerut lui Juncker să formeze o majoritate. Și jurnaliștii nu renunțau.

Corespondentul postului public de televiziune o întreba dacă e pregătită să își încalce promisiunea făcută în cadrul PPE. Merkel răspundea că o promisiune de partid nu vine peste Tratatul Uniunii. Și totuși, continua ziaristul, în Germania ar fi de neimaginat ca oamenii să fi votat pentru un candidat și să se trezească peste noapte cu altul. Merkel, iritată, arăta că au existat cazuri și în Germania și încheia dialogul nervoasă. Episodul pare să prevestească un război instituțional care ar putea paraliza luni întregi UE. Pe de-o parte, Parlamentul trebuie să aprobe noul președinte de Comisie. Pe de altă parte, șefii de state și guverne nu vor să renunțe așa ușor la negocierea din culise cu care sunt obișnuiți.

David Cameron, hotărât să se împotrivească lui Juncker (The Guardian)

Popularii europeni au cel mai mare număr de mandate în noul Legislativ așa că, teoretic, ar trebui să desemneze un viitor șef de Executiv european. Dar nu cu David Cameron, conservator și el, care nu vrea în ruptul capului ca fostul șef al Eurogroup să ajungă la cârma Comisiei.

Și nu e singurul. Premierul Ungariei și cel al Suediei se opun și ei candidatului care a fost plimbat prin fața electoratului într-o încercare de a face alegerile și mai ales procesul instituțional de după alegeri mai transparente. David Cameron a vorbit la telefon în ultimele zile cu mai mulți lideri europeni în încercarea de a găsi o coaliție informală pentru respingerea lui Juncker. Angela Merkel i-a spus la telefon că prima grijă este cea de agendă și că e nevoie de o coaliție în Parlamentul European. Problema premierului britanic este că, de data aceasta, nu are drept de veto. Decizia se ia în Consiliu cu majoritate. Și în mod surprinzător, cancelarul socialist al Austriei a declarat că îl susține pe Juncker. La final, Cameron în sus sau în jos, rezultatul va depinde tot de Merkel. Iar în acest peisaj, președintele francez aproape că nu s-a văzut, poziția sa de negociere fiind, la fel ca a britanicului, foarte slăbită de votul dezastruos din Franța.

Votul egiptean a fost prelungit cu o zi (Liberation)

Fostul șef al armatei Abdel Fatah al-Sisi e dat câștigător de departe al acestui scrutin la care s-au prezentat să voteze în primele două zile circa 37% din egiptenii cu drept de vot. Dar nu asta e problema, ci prezența, pentru că fostul mareșal vrea o legitimare cât mai largă.

Al-Sisi nu se poate lăsa mai prejos decât președintele islamist Morsi pe care el însuși l-a detronat. Morsi fusese votat în turul al doilea de peste 50% dintre alegători cu o prezență tot de peste 50%. Așa se face că în seara în care ar fi trebuit să se încheie alegerile, presa de stat din Egipt a anunțat că ele vor continua încă o zi pentru a da posibilitatea cât mai multor oameni să voteze. Fostul mareșal mai are o problemă de imagine legată de prezență: Frăția Musulmană, organizație pe care el a interzis-o și a catalogat-o teroristă a lansat un apel la boicotarea votului. O prezență scăzută la urne ar putea însemna în ochii oamenilor o influență mai mare a islamiștilor decât cea a viitorului președinte. Din 3 iulie, 1400 de manifestanți au fost uciși de armată și poliție sub comanda lui al-Sisi. Peste 15.000 de islamiști au fost încarcerați, sute au fost condamnați la moarte în procese expeditive. Conform ONU, evoluțiile din Egipt sunt fără precedent în istoria recentă.