Occidentul și China au cam aceeași abordare în ceea ce privește spionajul de masă (The Guardian)

“Scandalul supravegherii comunicaţiilor ameninţă negocierile pe tema acordului comercial între Uniunea Europeană şi Statele Unite”, consideră Financial Times. Potrivit cotidianului economic, scandalul riscă să amplifice disensiunile dintre UE şi SUA privind politicile de protecţie a datelor, în cadrul negocierilor care urmează să înceapă luna viitoare, pe tema creării unui acord comercial între Statele Unite şi Uniunea Europeană. Există deja eforturi pentru depăşirea campaniei franceze de protejare a excepţiei culturale, care ar permite subvenţionarea în continuare a unor domenii artistice precum muzica şi cinematografia.
Înaintea negocierilor, companii americane din domeniul tehnologiei informaţionale şi firme de servicii financiare au făcut lobby pentru relaxarea restricţiilor referitoare la schimbul de date între Europa şi Statele Unite, precizează Financial Times.

Ziarul Taraf, din Turcia, vorbește despre șansele de a deveni Erdogan președinte, în urma protestelor din ultimele zile.

Peste doi ani în Turcia vor fi alegeri prezidențiale, iar actualul premier ar dori să devină președinte. De altfel, el face tot ce poate în clipa de față pentru a crește puterile președintelui. Problema este că Erdogan președinte ar însemna o Turcie și mai divizată, și mai instabilă. Nu e nevoie să fii economist sau politolog ca să îți dai seama că Turcia nu are nevoie de un președinte care să ducă la creșterea tensiunilor în societate.
Premierul Turciei se va întâlni maine cu reprezentanţii manifestanţilor, care îi cer demisia, anunţă purtătorul de cuvânt al Guvernului turc, citat de AFP.  În ediţia de vineri, ziarul The New York Times a acordat, contracost, o pagină întreagă de spaţiu publicitar protestelor antiguvernamentale din Turcia.  Protestatarii din Turcia lansaseră o campanie de stângere de fonduri internet, colectând peste 100.000 de dolari (75.000 de euro).
În spaţiul publicitar cumpărat în New York Times, protestatarii au prezentat o imagine cu un cartuş de gaze lacrimogene deasupra următorului mesaj: "CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN TURCIA?".
"Cerem încetarea brutalităţii poliţiei; cerem o presă liberă; cerem iniţierea unui dialog democratic între cetăţeni şi cei aleşi în funcţii publice; cerem investigarea abuzurilor de putere săvârşite de Guvern", au scris protestatarii.

Elveția închide porțile pentru imigranți - regretă un ziar local, dupa ce 80 la sută dintre alegătorii elvețieni s-au pronunțat în cadrul unui referendum pentru înăsprirea dreptului de azil.

La Liberte constată că nici vocea umaniștilor, nici cea a bisericii nu au reușit să înfrângă populismul. În Elveția, imigranții sunt considerați responsabili pentru scăderea numărului de locuințe, pentru înghesuiala din mijloacele de transport în comun, pentru problemele de siguranță. Imigrant rimează prea des cu delincvent, în ochii unora, ceea ce a dus la acest vot.
"O bătălie pierdută de la bun început": astfel prezintă ziarul Le Temps rezultatul referendumului asupra înăspririi legii dreptului de azil, organizat la iniţiativa Verzilor, pe 9 iunie. Elveţienii au aprobat în proporţie de 79% "cele şapte măsuri contestate, decretate drept urgente de către Parlament şi în vigoare deja de la sfârşitul lunii septembrie", explică acest cotidian din Geneva, reamintindu-le pe cele mai importante:cererile de azil nu vor mai putea fi depuse în ambasade, dezertarea nu mai este recunoscută drept singur temei pentru azil iar solicitanţii ‘recalcitranţi’ vor putea fi plasaţi şi izolaţi în centre speciale.
Le Temps observă că, în timp ce stânga "pornise la luptă dezbinată", partidul UDC al dreptei naţionaliste consideră că acest ‘Da’ masiv ilustrează îngrijorarea populaţiei elveţiene faţă de abuzurile în materie de drept de azil.