Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europenii mai buni (Spiegel)

Cancelarul german Angela Merkel negociază în Suedia, în cadrul unui mini summit al scepticilor, viitorul președinte al Comisiei Europene. Oficial, această temă nu e trecută pe agenda discuțiilor pe care le are cu premierii britanic, olandez și suedez. Dar ce altceva poate fi din moment ce se discută „viitoarea funcționare a Comisiei Europene”?!
Alte titluri astăzi: Bulgaria sistează lucrările la gazoductul South Stream (Neue Zurcher Zeitung) și BP va plăti în continuare pentru catastrofa de la Deep Water Horizon (Le Monde)

Zilele acestea, UE este un mare concurs de genul „Vocea Europei”. Se caută un șef de Executiv comunitar care să aibă majoritate parlamentară în spatele său, dar care să placă și scepticilor din guvernele naționale la fel de mult precum celor care vor „mai multă Europă”. Unele state vor de la el un program orientat clar către competitivitate și economie liberă, celelalte vor, în mare, fix opusul. Nu ne trebuie mult să ne dăm seama că un astfel de președinte de Comisie nu există decât în condiții de laborator și nu în realitate. Și totuși, cei patru șefi de guverne din Germania, Marea Britanie, Olanda și Suedia se așează să caute. Merkel caută o soluție de compromis, ca de obicei. Ceilalți trei caută să se asigure că Jean-Claude Juncker, cunoscut pro-european, nu va ajunge să dicteze ceva la Comisie și, implicit, în statele lor. A negocia e un lucru bun și tipic european, dar de data aceasta e greșită premisa. A promova un nou tip de alegeri europene mai transparente și a negocia după aceea în culise împotriva unui rezultat exprimat de cetățenii europeni este greșit. Merkel caută să atragă de partea sa persoanele greșite – vorbim despre șefii de guverne europene care nu vor să dea puterea din mână. Europenii mai buni sunt alegătorii care au crezut în acest nou sistem de vot și în acest nou sistem de desemnare a șefilor de instituții. Ei merită ca liderii naționali să nu facă niciun compromis cu votul exprimat.

Bulgaria sistează lucrările la gazoductul South Stream (Neue Zurcher Zeitung)

Anunțul a fost făcut de premierul bulgar care precizează că sectorul ce tranzitează țara sa va fi construit după ce îndoielile Uniunii Europene vor fi fost înlăturate.

Plamen Oreșarski a făcut această declarație la un post de radio în urma unei discuții pe care a purtat-o cu trei senatori americani pe teme de diversificare energetică, securitate și pe tema situației din Ucraina. Deși a anunțat că lucrările de construcție pe sectorul bulgăresc al South Stream vor fi întrerupte, premierul a subliniat că gazoductul rămâne o prioritate strategică pentru țara sa. În condițiile în care proiectul Nabucco a fost anulat, iar gazoductul trans-adriatic nu va însemna pentru Bulgaria decât cel mult o conductă de aprovizionare, South Stream rămâne unica variantă de încasare de bani pentru tranzitul energetic. Mai mult, conducta sudică reprezintă și o modalitate ca Bulgaria să primească reduceri de preț de la Gazprom. În condițiile în care South Stream ocolește Ucraina, securitatea energetică pentru Sofia crește. În același timp însă nu se schimbă nimic în termeni de dependență de Rusia. În opinia autorităților bulgare, South Stream reprezintă un proiect ireversibil. Obiecțiile UE țin de lipsa de transparență la atribuirea contractelor și de chestiuni legate de concurență. O delegație europeană este așteptată la finele acestei săptămâni în Bulgaria.

BP va plăti în continuare pentru catastrofa de la Deep Water Horizon (Le Monde)

Curtea Supremă americană a decis că British Petroleum trebuie să continue să plătească daune pentru catastrofa ecologică din Golful Mexic din anul 2010. Fără să facă niciun alt comentariu, instanța a anunțat că respinge cererea de sistare a obligațiilor de plată față de locuitorii și companiile din zona afectată.

În 2012, compania britanică era obligată de Curtea de Apel să plătească daune locuitorilor și companiilor din zona afectată de deversarea de petrol. Numai că avocații concernului sunt de părere că definiția dată de instanță este mult prea generoasă, așa se motivează acțiunea de la Curtea Supremă în care BP afirmă că nu poate plăti miliarde de dolari pentru daune pe care nu le-a provocat în mod direct. Achitarea daunelor fusese oprită de BP în luna octombrie pe motiv că multe companii fără nicio legătură cu incidentul din 2010 primesc bani în cadrul unei înțelegeri prea cuprinzătoare. Cererea companiei a fost analizată de unul dintre cei mai conservatori judecători de la Curtea Supremă americană. Acesta a înaintat documentele și observațiile sale către plenul instanței, dar demersul nu a fost acceptat. Juriști americani sunt de părere că BP are șanse mai mari să conteste întreaga parte civilă a dosarului Deep Water Horizon în loc să lupte doar pe bucăți, dar procedura juridică ar putea dura ani buni.

804