Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Președinția israeliană schimbă orientarea (Le Monde)

4263263578.jpg

Reuven Rivlin / Sursa foto: Haaretz.com

Reuven Rivlin îi succede câștigătorului premiului Nobel pentru pace Shimon Peres în funcția de președinte al statului Israel. Se prefigurează o schimbare de curs odată cu instaurarea acestui aprig susținător al procesului de colonizare din teritoriile palestiniene.
Guvernul irakian eșuează în fața teroriștilor (Sueddeutsche Zeitung) și Tea Party anunță zile grele (Neue Zurcher Zeitung) 

Rivlin este un apărător al ideii Marelui Israel, un om politic ce nu și-a ascuns niciodată opoziția față de crearea unui stat palestinian. Shimon Peres era întruchiparea taberei pacifiste din Israel, o grupare politică foarte slăbită între timp din cauza percepției că a susținut de facto politica dusă de premierul Benjamin Netanyahu în ciuda opoziției evidente pe destule dosare sensibile. Din acest punct de vedere, ideile promovate de Reuven Rivlin par să fie convergente la prima vedere. În realitate, Netanyahu susține măcar principial crearea unui stat palestinian, iar cei doi actori politici se detestă. Rivlin a fost președinte al parlamentului israelian de două ori (între 2003-2006 și 2009-2013) și a avut multe ciocniri publice atât cu Netanyahu cât și cu predecesorul acestuia.

Premierul s-a străduit din răsputeri să blocheze accesul lui Rivlin la funcția supremă în stat. A încercat să îl convingă pe Elie Wiesel să candideze, dar acesta nu s-a arătat interesat de post. Miza lui Netanyahu este una foarte concretă: în afara rolului mai degrabă reprezentativ al președintelui israelian, acesta este singurul care poate numi un candidat la funcția de premier în vederea găsirii unei majorități parlamentare. Cu toate criticile ce îi pot fi aduse noului șef de stat, trebuie totuși spus că Rivlin este un susținător aprig al democrației parlamentare, că a apărat în mai multe rânduri deputați de origine arabă în Knesset și că s-a opus unor proiecte ultra-naționaliste cum ar fi intenția lui Netanyahu de a declara statul Israel unul exclusiv pentru evrei.

Guvernul irakian eșuează în fața teroriștilor (Sueddeutsche Zeitung)

Luptători radical-islamici de orientare sunită cuceresc orașul Mossul. La scurt timp după aceea, întreaga regiune petrolieră Kirkuk cade în mâinile teroriștilor din organizația Statul Islamic din Irak și Levant. Și în loc să își facă datoria, soldații irakieni renunță la uniforme și trec de partea cealaltă. Dacă nu va acționa rapid, guvernul irakian riscă să permită crearea unor califate în țară.

Poate că Nuri al-Maliki regretă astăzi că nu a permis SUA să păstreze câteva mii de soldați pe teritoriul irakian după retragerea din 2011. Poate că acei militari ar fi putut ajuta acum forțele guvernamentale în încercarea de a stăvili avansul teroriștilor. Steagul negru al grupării ISIS flutură acum peste clădirile oficiale din Mossul. Falloudja – oraș simbol al ofensivei americane – este sub controlul extremiștilor din februarie, iar, pentru scurtă vreme, teroriștii suniți au ocupat și orașul sfânt al șiiților Samara. Nemaivorbind că Bagdadul este teren de joacă de voie pentru atentatori ai ISIS.

Situația se datorează eșecului premierului pe planul politicii interne. Șiitul al-Maliki a câștigat recent alegerile parlamentare și e ocupat cu formarea unei coaliții. Dar singurul său scop în politica irakiană a fost să îi țină pe suniți – văzuți drept pilon de bază al regimului Saddam Hussein – departe de putere. A încerca să cămbați teroriști suniți fără susținerea triburilor sunite este inimaginabil. Apoi mai există și războiul din Siria învecinată care produce efecte în Irak. ISIS s-a născut și s-a format în baia de sânge sirian și a ajuns atât de puternică încât s-a dezis chiar de rețeaua al Qaida pe motiv că nu ar fi destul de radicală. Guvernul irakian trebuie să înceapă odată procesul de integrare a suniților în viața civilă înainte ca țara să fie împărțită în califate.

Tea Party anunță zile grele (Neue Zurcher Zeitung)

Algerile interne ale republicanilor în statul Virginia s-au încheiat cu o surpriză șocantă. Nimeni altul decât numărul doi al republicanilor din Camera Reprezentanților, Eric Cantor, a pierdut scrutinul în fața unui profesor necunoscut de economie. Secretul acestuia din urmă a fost susținerea din partea aripii radicale a republicanilor: Tea Party.

Nimeni nu și-a imaginat un asemenea rezultat. Eric Cantor are, spre deosebire de profesorul David Brat, mult mai multă experiență și susținere pentru a face campanie. S-a mai pomenit ca politicieni de top să își piardă mandatul în alegerile generale, dar în cele interne ale partidului n-a mai auzit nimeni. Cantor era chiar predestinat să preia frâiele la șefia Camerei Reprezentanților din Congres, era starul republicanilor. Se pare însă că presiunea de la Washington l-a făcut să ignore oamenii din propria circumscripție electorală.

Asta și faptul că vrea să impulsioneze reformarea politicii imigraționiste a Americii l-au costat scump pe cel care ar fi trebuit să devină noua față a republicanilor la Washington. Profesorul Brat nici nu a trebuit să facă cine-știe-ce campanie, a fost suficient să sublinieze că Eric Cantor ar vrea să amnistieze toți imigranții ilegali din America și că nu ar fi destul de conservator. Deocamdată nu putem vorbi încă despre un trend, dar victoria Tea Party va agita destul de tare scena politică americană care se pregătește de alegeri parțiale pentru Congres în această toamnă.