Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Certăreții de la Bruxelles (Spiegel)

cam-and-hollande-2224053b.jpg

sursa foto: telegraph.co.uk

Summitul Consiliului European trebuia să dea un semnal de luptă împotriva șomajului în rândul tinerilor. Înainte de pauza de vară, liderii europeni vroiau să demonstreze unitate în fața problemelor cu care se confruntă Uniunea. Era cât pe aci să se și întâmple, când David Cameron și Francois Hollande s-au găsit să înceapă o ceartă despre așa numitul discount britanic.

Lumea se poate baza pe Marea Britanie să înceapă un scandal când nimeni nu are nevoie de unul. Temele sensibile nici nu fuseseră incluse pe agenda Consiliului European tocmai pentru ca mesajul cu care politicienii intră în vacanță să fie unul pozitiv. Nu-i nimic, doar de aia avem un prim ministru în Marea Britanie, anume ca să se găsească să pornească un mic război pe lângă problemele importante. Cameron s-a găsit să spună că va apăra discountul britanic fără nicio rezervă. Ceilalți participanți au reacționat cu iritare. Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a spus imediat că liderul britanic nu e niciodată mulțumit când vine vorba de bugetul Uniunii. Ori de data aceasta, chiar nu avea de ce să se plângă. Negociatorii ajunseseră fix la soluția dorită de Regat: plafonarea bugetului la 960 de miliarde de Euro. Șefii de state și guverne trebuiau doar să zică OK.

Problema lui Cameron e că prin reforma Politicii Agricole s-a schimbat baza de calcul al rabatului britanic și că suma ar fi mai mică. Deci nu merge, domnule! Ei aș, a răspuns președintele francez Francois Hollande. Discounturi nu pot fi impuse unilateral pentru că ele sunt finanțate, de fapt, de partenerii europeni în comun. Și uite așa s-a transformat Consiliul European într-un summit al calculatoarelor de buzunar. Până la final s-a găsit o nouă soluție de compromis, detaliile nu sunt cunoscute încă. Dar întreaga idee de proiectare a unității europene în spațiul public s-a dus din nou pe apa sâmbetei.

Franța trebuie să-și controleze cheltuielile în 2013 (L’Express)

În același timp însă Franța trebuie să facă orice pentru a reveni pe creștere economică în al doilea semestru al acestui an. Scopul guvernului, a confirmat șeful statului, este acela de a avea un deficit bugetar de 3,7% din PIB anul acesta.

Curtea de Conturi a Franței îi dă președintelui Francois Hollande lovitură după lovitură. Ultima dintre ele este avertismentul privind riscul de derapaj la cheltuielile publice. Ieri, Curtea atrăgea atenția asupra faptului că nu mai există marjă de creștere a fiscalității pentru a acoperi găurile din bugetul de stat. Nu se poate ca 80% din suplimentările bugetare să se bazeze pe impozite, e nevoie și de alte măsuri structurale, consideră Curtea de Conturi într-un raport publicat ieri. Hollande nu contrazice economiștii, le mulțumește pentru avertismente, dar îi dă înainte. Trebuie să facem tot ce putem pentru a impulsiona creșterea economică în semestrul al doilea – acesta este mesajul președintelui care nu exclude din discursul său creșterea cheltuielilor publice la nevoie. Asta tocmai când Curtea de Conturi îi spune că asta nu e o soluție.

Turcia vrea un control mai strict pe Twitter (BBC News)

Guvernul de la Ankara a cerut companiei americane să deschidă un birou în Turcia. Așa, consideră cabinetul Erdogan, reprezentanții companiei ar fi mult mai ușor de găsit în cazul în care ar exista o problemă.

Atât Twitter, cât și Facebook au fost utilizate de protestatarii turci pentru a se organiza și pentru a răspândi informația din teren. Premierul Recep Tayyip Erdogan a catalogat Twitter drept o amenințare la adresa ordinii din țară. Așa că era și timpul ca ministrul turc al comunicațiilor să ceară Twitter să vină mai aproape, acolo unde informațiile sunt mai ușor de livrat. Compania nu a răspuns oficial acestei cereri, dar persoane apropiate conducerii Twitter afirmă că nu există niciun plan de deschidere a unei reprezentanțe în Turcia. Nici Facebook nu are un birou local, dar cooperarea cu ei este una fără niciun fel de problemă. Această declarație a ministrului comunicațiilor a sporit suspiciunea că rețeaua ar fi furnizat date private ale unor utlizatori către poliție. Facebook a negat rapid aceste zvonuri.

 
Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu