Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Un socialdemocrat pentru o foaie de parcurs iluzorie (Die Welt)

Hazem al-Beblawi este noul premier în Egipt, iar misiunea sa nu e deloc uşoară. Frăţia Musulmană respinge orice colaborare cu acesta şi alegerile anticipate trebuie organizate de urgenţă.

Hazem al-Beblawi nu a fost prima alegere pentru şefia guvernului de la Cairo. Cele mai multe grupări care au organizat opoziţia faţă de islamistul Mohamed Morsi îl doreau pe Mohamed El Baradei pe post de prim ministru. Ştirea deja făcuse înconjurul lumii în urmă cu câteva zile, dar nimeni nu contase pe opoziţia salafiştilor radicali. Fostul şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică trebuie să se mulţumească acum doar cu postul de vicepreşedinte. În locul său vine Hazem al-Beblawi, fost ministru de finanţe şi profesor universitar. Al-Beblawi a studiat drept la Cairo şi economie la Paris si Grenoble. Timp de patru luni a fost ministru de finanţe într-unul din primele guverne după căderea lui Hosni Mubarak. Şi-a dat însă demisia în semn de protest faţă de uciderea unor manifestanţi creştini de către forţele de securitate egiptene în octombrie 2011. Hazem al-Beblawi este unul din fondatorii partidului socialdemocrat de opoziţie.

Şeful guvernului va trebui să îndeplinească promisiunile preşedintelui interimar. Acesta a anunţat că în următoarele şase luni va revizui Constituţia şi o va supune la vot popular. Apoi imediat vor fi organizate alegeri parlamentare. După constituirea unui nou Legislativ, vor urma alegerile prezidenţiale. Planul aproape neralist din punct de vedere al duratei provoacă îngrijorări apropo de viitorul Egiptului. Frăţia Musulmană respinge orice colaborare cu noul regim susţinut de armată, iar, mai nou, nici principala coaliţie laică nu mai susţine demersul preşedintelui interimar.

Jihadiştii aşteaptă în Egipt (The Telegraph)

Există pericolul ca vremurile de pace să fi trecut în Egipt. Steaguri negre ale jihadiştilor, identice cu cele ale sirienilor afiliaţi Al Qaida, se pot vedea din ce în ce mai des pe străzile oraşelor egiptene.

La Cairo, situaţia e una, dar Egiptul e o ţară mare şi în alte oraşe, unde armata nu este atât de vizibilă, lucrurile iau o altă turnură. Să luăm ca exemplu oraşul el-Arish, despre care se spunea că va deveni următoarea atracţie turistică de top a ţării. Acolo, un vorbitor la un miting al Frăţiei Musulmane striga în piaţa centrală că trebuie să formăm un consiliu de război. Ar putea veni ziua în care vom spune armatei să părăsească Sinai-ul. Comunitatea internaţională trebuie să îşi concentreze atenţia şi pe celelalte zone ale Egiptului pentru că nu totul se întâmplă la Cairo. În el-Arish, islamiştii au atacat sediul guvernatorului şi au arborat pe clădire steagul negru al mişcării jihadiste. Violenţa islamistă a provocat numai la sfârşitul săptămânii moartea a cinci poliţişti şi a unui soldat. Un preot creştin a fost ucis în plină stradă. Peninsula concentrează mare parte a turismului din Egipt, dar şi drumurile cheie din deşert unde turiştii străini sunt cel mai puţin protejaţi. De asemenea, Sinai-ul mai este şi regiunea în care supravieţuiesc ultimele elemente ale grupărilor jihadiste violente din anii 80 şi 90. Iată de ce evoluţiile de acolo trebuie privite cu mare atenţie, nu ignorate ca până acum. În Sinai au avut loc asasinări de soldaţi, atacuri asupra conductelor de petrol, provocări la frontiera cu Israelul. De aici au plecat jihadiştii care au atacat ambasada americană din Cairo – un incident marginalizat de atentatul din Libia care a fost aproape concomitent. Cu cât continuă blocajul politic dintre taberele egiptene, cu atât extremiştii vor câştiga mai mult teren. Iar regiunea nu este tocmai cunoscută pentru arta sa de a găsi un compromis...

Se duce Edward Snowden în Venezuela? (Le Monde)

De 17 zile stă fostul analist al Agenţiei Naţionale de Securitate într-un aeroport din Moscova în aşteptarea unei soluţii de a evita un proces în SUA. Dezvăluirile lui Edward Snowden au provocat un scandal internaţional de spionaj. Venezuela i-a oferit deja azil, dar Snowden nu a acceptat oficial.

Mai sunt două state care s-au oferit să-l ferească pe fostul analist de justiţia americană. E vorba despre Bolivia şi Nicaragua. În total, peste 20 de ţări au primit cereri de azil de la Snowden, dar majoritatea fie au respins demersul, cum a făcut Franţa, fie nu au dat un răspuns oficial. Confirmarea din partea Venezuelei a venit luni. Preşedintele Nicolas Maduro a declarat că i-ar fi spus tânărului american aşa: Sunteţi persecutat de imperialism? Veniţi la noi! Una din problemele pe care Snowden le are acum, dacă s-ar decide să accepte oferta din Venezuela, este faptul că între Moscova şi Caracas nu există zbor direct. Cea mai sigură variantă ar fi un zbor cu escală în Cuba.