Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


O declaraţie de război lansată de jihadişti

siil.jpg

Adepţi ai organizaţiei SIIL sărbătoresc anunţul privind crearea califatului

Presa internaţională se concentrează din nou pe evenimentele din Irak şi remarcă "declaraţia de război" lansată de Statul Islamic din Irak şi Levant. Această "declaraţie" serveşte în fapt şi pe post de Constituţie şi e un manifest prin care se stabilesc câteva aspecte "organizatorice". Organizaţia majoritar sunită a făcut pasul următor, anticipat de ceva vreme şi a proclamat un califat (un stat islamic) în teritoriile pe care le controlează, notează AFP. Un alt aspect se referă la numele organizaţiei, care de acum va fi doar Stat Islamic, fără "Irak" şi "Levant".

Insurgenţii care sunt angajaţi pe două fronturi, în Siria şi în Irak, şi-au desemnat şi un, calif în persoana liderului SIIL, Abu Bakr al-Bagdadi. AFP notează că acesta va fi de acum înainte, evident, în opinia jihadiştilor, “şeful musulmanilor din întreaga lume”.

BBC remarcă o altă realitate dureroasă şi anume că irakienii de religie creştină fug cu miile din regiunile în care au intrat deja sau spre care vin jihadiştii suniţi. Cei care rămân riscă să nu scape cu viaţă.

Şi când toată lumea priveşte spre acţiunile Statelor Unite, ca fiind singurii care mai pot opri această înaintare, liderul de la Casa Albă a avertizat aseară, într-un interviu acordat televiziunii ABC, că există europeni care îmbrăţişează ideea de jihad şi care pot ajunge direct pe teritoriul american graţie paşaportului european şi faptului că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu mai au nevoie de vize pentru Statele Unite. În faţa acestui risc, “trebuie să ne îmbunătăţim politica de supraveghere şi de adunare de informaţii pe teren”, cere preşedintele american.

 

The Telegraph publică un editorial al premierului David Cameron, care susţine că „Marea Britanie poate face încă afaceri în Europa" 

 

Nominalizarea lui Jean-Claude Juncker în funcţia de şef al Comisiei Europene nu a încheiat şi controversele din Marea Britanie. Premierul David Cameron a publicat o scrisoare deschisă în cotidianul conservator The Telegraph. El spune că, deşi nu a reuşit să împiedice nominalizarea conservatorului Juncker, nu vede asta ca pe un  eşec, ci ca pe o necesitate de a merge mai departe şi de a încerca mai înverşunat să schimbe „felul în care funcţionează Europa”.

„Pot să lucrez cu Jean-Claude Juncker”, scrie singurul lider european care s-a opus nominalizării lui Juncker. Însă anumiţi lideri conservatori britanici văd în toate povestea cu opoziţia ratată a lui Cameron şi faptul că şeful guvernului britanic nu va reuşi să renegocieze statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană înainte de referendumul de apartenenţă, promis britanicilor pentru 2017.

„Eu nu mă opun unei integrări mai aprofundate în cadrul Eurozonei, consider că e inevitabilă, dar ştiu că poporul britanic nu vrea aşa ceva pentru propria ţară”, îşi explică premierul britanic decizia.

Liderul cabinetului de la Londra consideră drept normale explicaţiile pe care trebuie să le dea în Parlament. „Astăzi, Camera Comunelor mă va întreba ce am făcut la summitul european şi e normal ca premierul să fie tras la răspundere în acest fel. Când particip la aceste summituri, nu uit niciodată cui trebuie să dau socoteală apoi şi nu uit că jobul meu e să servesc intereselor ţării”, mai scrie Cameron.

 

Fotbalul şi Cupa din Brazilia devin pretexte pentru lupte politice în Franţa, scrie presa franceză

 

Marine Le Pen profită de Cupa Mondială  ca să relanseze dezbaterea asupra dublei cetăţenii în Franţa, comentează “Le Monde”.

Lidera de extremă dreapta (chiar dacă ea contestă această formulare şi susţine că nu ar fi de extremă) a formulat cererea după incidentele ce au avut loc imediat după meciul dintre Franţa şi Algeria. Suporterii algerieni au ieşit pe străzile Parisului să se bucure de victora Algeriei. Sărbătoarea a degenerat, algerienii au aruncat cu ce le-a venit la mână în forţele de ordine, acestea au ripostat cu gaze lacrimogene şi ulterior zeci de arestări. 

Povestea a căpătat acum o turnură politică, pentru că şefa Frontului Naţional vede în aceste incidente un eşec al poltioicii de imigraţie.

Teoretic pentru a descuraja violenţeţe suporterilor, Marine Le Pen formulează o listă de dispoziţii, în capul listei fiind oprirea imigraţiei şi a acordării de dublă cetăţenie, remarcă şi Le Figaro. Ar fi vorba de modificarea Codului naţionalizăţii în aşa fel încât să nu mai permită primirea auitomată a naţionalităţii franceze. Dar nu doar atât. Marine Le Pen vrea repatrierea străinilor care comit infracţiuni.

Le Point comentează, citând un fost apropiat al şefei Frontului Naţional, pe Paul-Marie Coûteaux, că acesta suferă, ca şi tatăl său, de sindromul bunkerului, de ideea că va fi asediată. Marine Le Pen crede că are peste tot în jur duşmani, spune fostul său aliat.