Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Merkel protejează datele... din sondaje (Spiegel)

nsa-kabel-dpa.jpg

sursa foto: taz.de

În scandalul spionării datelor din comunicațiile digitale, Opoziția face presiune pe cancelar. Pentru a calma spiritele, Angela Merkel iese la rampă, îi ia pe partenerii americani la rost și cere protecția datelor la nivel mondial. Întrebarea e dacă scandalul o va costa voturi pe șefa conservatorilor germani.

Cancelarul german este la a doua declarație dură adresată Casei Albe. Mă aștept la o promisiune clară din partea guvernului american că, pe viitor, se va ține de dreptul german pe teritoriul german. Evident că această precizare vine în contextul dezvăluirilor făcute de fostul analist NSA Edward Snowden care a descris cu lux de amănunte dimensiunea globală a spionajului american. Ce a determinat-o pe doamna Merkel să lanseze un nou avertisment peste ocean? Doi factori. Primul este critica venită din partea opoziției de stânga cum că Berlinul s-ar fi arătat prea înțelegător cu americanii. Al doilea este apropierea alegerilor pentru Bundestag în două luni și ceva la care Merkel caută un al treilea mandat consecutiv. Toată Germania e în campanie așa că din când în când trebuie să arate cineva cât de preocupat e de soarta cetățenilor. Deocamdată, sondajele nu arată o scădere dramatică a conservatorilor. Dar pentru guvernare mai sufli puțin și în iaurt, nu-i așa? 79% dintre nemți sunt convinși că Berlinul știa foarte bine despre interceptarea în masă a comunicațiilor lor. Deocamdată, Merkel susține că a aflat de PRISM din presă și că habar nu avea ce făceau americanii de capul lor prin Europa. Fie ce-o fi că dacă iese ceva la iveală, strategii cancelarului au găsit și țapul ispășitor. În fond, de serviciile secrete se ocupă direct șeful cancelariei, nu cancelarul însuși.

Israelul amenință din nou cu intervenția în Iran (Le Monde)

La o lună de la alegerea noului președinte în Iran, Benjamin Netanyahu a reiterat ideea unui atac preventiv împotriva instalațiilor nucleare iraniene.

O bună parte a lumii a aplaudat alegerea lui Hassan Rohani în funcția de președinte al Republicii Islamice Iran. Un moderat, așa striga lumea. Pentru premierul israelian însă, moderatul e un lup deghizat în oaie. Netanyahu a declarat într-un interviu acordat unui post de televiziune american că Israelul e mai aproape de Iran decât America, deci mai afectat de dosarul nuclear al acestei țări decât alți aliați de-ai săi. Președintele iranian îl acuza pe predecesorul său că ar fi fost un lup deghizat în lup. El însuși este însă un lup deghizat în oaie: zâmbește în timp ce vrea să obțină bomba nucleară. Șeful guvernului de la Ierusalim a amintit de linia roșie care, odată încălcată, ar însemna un atac din partea Israelului. În opinia sa, Teheranul se apropie de această linie, dar nu a depășit-o încă. Deocamdată, Iranul are 190 kg de uraniu îmbogățit la 20%. Pentru fabricarea unei bombe atomice ar avea nevoie de 250 kg. Mâine are loc o reuniune a autorităților iraniene pe tema dosarului nuclear. Unele surse afirmă că am putea vedea o ofertă de sistare a îmbogățirii de uraniu în schimbul ridicării unor sancțiuni internaționale.

Turcia redefinește puterile armatei (BBC News)

Parlamentul de la Ankara a modificat Codul Armatei astfel încât generalii să nu mai aibă nicio influență politică.

Până sâmbătă, Armata era garantul Republicii Turcia – o clauză folosită în trecut drept justificare a loviturilor de stat militare. De două zile încoace, militarii turci nu mai au decât obligația de a proteja națiunea de amenințări străine. Armata turcă și-a asumat deseori rolul de protector al caracterului secular al republicii și a organizat trei puciuri între 1960 și 1980. Amendamentul a fost propus în Parlament după izbucnirea valului de proteste de la începutul lunii iunie. Manifestanții turci îl acuză pe premierul Recep Tayyip Erdogan de tendințe autoritare și de dorința de islamizare a societății. În timpul ciocnirilor violente, Erdogan amenințase că ar putea scoate și armata pe străzi. Reacția militarilor a fost însă una de sprijin pentru protestatari: multe unități militare au împărțit măști de gaze sau au adăpostit și protejat activiști de forțele de poliție. Sâmbătă au avut loc din nou confruntări violente la Istanbul, Ankara și un alt oraș din sudestul Anatolyei. Peste o sută de oameni au fost răniți în aceste ciocniri. 

Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu