Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


"Sarkozy a confundat afacerile de stat cu interesele clanului său" (Le Monde)

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a ieșit la contra-atac ieri seară într-un interviu acordat TF1 și Europe1. Iar tentativa sa – catalogată de majoritatea editorialiștilor francezi drept un anunț voalat al revenirii acestuia pe scena politică – a provocat reacții imediate și din partea clasei politice franceze.
Alte titluri astazi: Germania își ia adio de la economia de piață (Die Welt) si Dilema Kievului față de presa rusă (Neue Zurcher Zeitung) 

Deloc surprinzător, tabăra conservatoare a salutat ieșirea lui Sarkozy în presă după reținerea de 15 ore și punerea sub acuzare a fostului șef de stat. Bunul său prieten și lider UMP Brice Hortefeux e de părere că Sarkozy a ales responsabilitatea, transparența și clarificarea în fața francezilor. Hortefeux asigură că „acum mai mult ca niciodată, Sarkozy reprezintă un atu și o șansă pentru Franța”. Liderul UMP nu a ratat ocazia să denunțe și instrumentarea politică a acestui caz în condițiile în care, crede Hortefeux, principiile statului de drept ar fi fost încălcate de politicienii socialiști de la putere.

În tabăra socialistă predomină sentimentul că francezii au întors o pagină nouă. Bruno Leroux, șeful grupului parlamentar socialist din Adunarea Națională, respinge teoria unui complot politic și îl acuză pe Sarkozy că încearcă să defăimeze judecătorii care se ocupă de cazul său. Leroux subliniază că întregul scandal trebuie rezolvat în justiție, nu în presă și nu cu intimidări și ambiții politice. „Francezii au întors o pagină nouă și lasă în urmă un sistem care nu a încetat să confunde afacerile de stat cu interesele clanului său”, mai crede socialistul Leroux.

Și pentru că nu putea lipsi din peisajul politic francez, mai ales după victoria de la alegerile europarlamentare, Frontul Național francez, partid de extrema dreaptă, a anunțat prin vocea purtătorului său de cuvânt că „din motive de decență, măcar, Sarkozy ar trebui să anunțe clar că nu mai revine în viața politică”.

Germania își ia adio de la economia de piață (Die Welt)

De la salariul minim până la plafonarea chiriilor – în numele dreptății sociale, marea coaliție de la Berlin introduce din ce în ce mai multe măsuri care anulează regulile pieței libere.

Nimeni nu poate acuza guvernul german că nu face nimic. Ritmul în care apar pe piață proiecte sociale aproape megalomane este uluitor. Abia ce a adoptat Germania cea mai costisitoare reformă a pensiilor din istoria țării, că vine și legea care asigură un salariu minim pe întreaga economie a Republicii Federale. În total, introducerea salariului minim pe economie – care până acum era negociat pe ramură – va costa 10 miliarde de euro. Socialdemocrații nu mai vor să repete greșeala din precedenta guvernare alături de Angela Merkel în care oamenii uitaseră că s-au aflat la putere. De partea cealaltă, nici conservatorii nu se lasă mai prejos. Ministrul creștin-democrat al sănătății, Hermann Groehe, tocmai aduce în Parlament o reformă a sistemului de îngrijire pentru bătrâni care va reprezenta o creștere cu 20% a cheltuielilor. Ce se poate deduce?

Marea coaliție de la Berlin redefinește economia de piață socială și dă mai multă importanță adjectivului decât substantivului. Se vor plafona chiriile, chipurile pentru a atenua efectele ne-sociale ale boomului imobiliar. Cu alte cuvinte, sectorul de construcții va deveni nerentabil. Se cresc salariile artificial, nu-i nimic, multe joburi vor fi înlocuite cu tehnică ce nu trebuie plătită lunar. Miracolul economic german s-a bazat pe următorul principiu: efectele economiei de piață libere sunt intrinsec sociale pentru că se crează bunăstare ce se redistribuie. Dacă va continua așa, zilele bune pentru economia germană ar putea lua sfârșit în viitorul apropiat.

Dilema Kievului față de presa rusă (Neue Zurcher Zeitung)

Canalele de informare rusești – care sunt la mare căutare și în estul rusofon al Ucrainei – sunt unelte de propagandă ale Kremlinului. Kievul are în această situație o mare dilemă: cum să contracareze propaganda lui Putin fără a încălca libertatea presei?

Obiectivitatea și, poate mai ales, corectitudinea relatărilor din presa rusă nu e pusă la îndoială în estul Ucrainei, iar minciunile prezentate mai ales la televizor au făcut de mai multe ori înconjorul lumii. Dacă relatările negative la adresa mișcării din Euromaidan sunt cauza temerii oamenilor față de așa zișii fasciști de la Kiev, e greu de spus. La fel de bine se poate să fi fost o imagine creată mai demult, pe vremea când majoritatea presei era controlată de apropiații fostului președinte detronat de Maidan. În orice caz există în prezent o serie de efecte negative ale propagandei rusești de care guvernul ucrainean s-ar putea lipsi.

Ar putea interzice Kievul canalele rusești invocând rațiuni de securitate națională? OSCE se împotrivește afirmând că propaganda e regretabilă, dar că ea trebuie combătută cu argumente înainte de toate. Atitudinea organizației arată că nici comunitatea internațională, nici Ucraina, nici nimeni nu era pregătit pentru o situație în care, astăzi, în Europa, presa să joace rol de propagandă, nu de informare.