Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De la criza statală la cea identitară (Spiegel)

La doi ani de la Primăvara Arabă, protestele masive zguduie țările revoluționare. Conflictul dintre islamiști și seculariști se întețește, iar în chestiuni identitare nu există nici urmă de compromis. Noile runde de violențe sunt deja programate. 

În piața din fața Adunării Constituante din Tunis, sute de bărbați bărboși strigă că Islamul e soluția, Poporul vrea Sharia!. Puțin mai încolo, într-un sens giratoriu, mii de seculariști strigă și ei: Dispăreți! Scena este elocventă pentru ce se întâmplă în prezent în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Suntem martorii luptei pentru identitatea unei națiuni. În întreaga lume arabă mocnește această tensiune, dar nicăieri nu este conflictul mai pronunțat decât în țările unde Primăvara Arabă a destabilizat statul ca instituție și unde e nevoie acum de un nou contract social.

Ce ne ține acum împreună? - aceasta e o întrebare pe care și-o adresează revoluționarii arabi. Până nu demult era gașca din jurul dictatorului, între timp detronat. Bine, și acum încotro? În Egipt există două răspunsuri. Fie Egiptul e Armata, fie Egiptul e Islamul. Unii vor ca religia să nu aibă nimic de spus în politică, alții vor ca armata să stea departe de viața publică. Lupta pentru identitate este una extrem de periculoasă în care nu are loc niciun compromis. Unii îi acuză pe ceilalți că nu sunt egipteni, ceilalți pe primii că nu sunt musulmani. La fel și în Tunisia. Și pentru că nu există loc de negociere la întrebarea Eu cine sunt, de fapt, violențele vor continua până când răspunsul va fi unul acceptat de majoritatea covârșitoare.

Se reiau negocierile directe între palestinieni și israelieni (Le Monde)

Astăzi, la Washington, cele două părți se vor așeza la discuții pentru prima dată în ultimii trei ani cât procesul a fost blocat complet. Anunțul a fost făcut de americani după ce ieri seară, guvernul israelian a anunțat că va elibera 104 deținuți palestinieni.

Deocamdată, negocierile nu vor avea loc la cel mai înalt nivel. Israelul și palestinienii vor fi reprezentați la nivel de șefi de delegație, premierii nu vor participa la discuții. Secretarul de stat american John Kerry se poate mândri cu un prim succes în tentativa sa de relansare a procesului de pace din Orientul Apropiat. Primul obiectiv al discuțiilor de azi și mâine este adoptarea unei foi de parcurs care să determine programul de lucru pentru următoarele luni. Anunțul de ieri fusese prefigurat de Kerry încă din data de 19 iulie, cu ocazia celei de-a șasea vizite în regiune de la preluarea șefiei diplomației americane.

În prezent a fost îndeplinită una din condițiile fără de care palestinienii nu concepeau reluarea negocierilor. E vorba despre eliberarea unor deținuți din închisorile israeliene. 104 prizonieri vor pleca acasă, despre identitatea lor nu se știe nimic. Pentru premierul Netanyahu, care a avut mari probleme în a găsi susținere pentru decizie, mai important e ca Israelul să intre în negocieri de pace așa că această decizie sensibilă este pe deplin justificată.

Tot ieri, guvernul israelian a aprobat un proiect de lege care prevede că orice acord de pace cu palestinienii va fi supus unui referendum. Acesta ar fi astfel ultima etapă pentru ratificarea un acord de pace după aprobarea Guvernului şi a Parlamentului. El obligă astfel la organizarea unei consultări populare în cazul în care teritoriile aflate sub control israelian sunt cedate în virtutea unui acord de pace sau a unei decizii a Cabinetului.

Erdogan vrea să dea în judecată The Times (BBC News)

Premierul Turciei a anunțat că vrea să cheme în instanță un cotidian britanic pentru că acesta a publicat o scrisoare deschisă ce critică în termeni duri felul în care poliția a înăbușit mișcarea de protest pașnică din parcul Gezi și piața Taksim.

Recep Tayyip Erdogan a acuzat ziarul că își închiriază paginile pe bani și faptul că presa aruncă cu noroi ca să vadă dacă se lipește. Mai mult, semnatarii scrisorii deschise – care a fost publicată pe o pagină întreagă din The Times - și-ar fi închiriat și ei gândurile și n-ar avea nicio legătură cu democrația. Dacă ar fi crezut în democrație, nu ar fi avut lipsa de caracter necesară să numești dictator un lider care a câștigat sprijinul a 50% din populație. The Times nu a comentat în niciun fel afirmațiile premierului turc.

Scrisorea deschisă a fost semnată de 30 de celebrități mondiale printre care pianistul turc Fazil Say, actorii americani Sean Penn și Susan Sarandon, regizorul David Lynch și istoricul britanic David Starkey. Aceștia au condamnat intervenția brutală a forțelor de ordine împotriva manifestanților pașnici și au comparat mitingurile de susținere a premierului cu cele organizate în Germania nazistă.