Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Germania ia în considerare revenirea la mașina de scris (The Guardian)

Nu este vorba despre o mișcare la scară largă, ci doar în ceea ce privește documentele sensibile ale guvernului federal, iar posibilitatea derivă din ultimele evoluții ale scandalului de spionaj american pe teritoriu german.
Alte titluri astazi: Reformele lui Juncker (Spiegel) si Soldat francez, ucis în Mali (France 24)

De fapt, informația a fost dezvăluită de șeful comisiei parlamentare de anchetă în cazul spionajului american din Germania. Patrick Sensburg (CDU) a lansat ideea în cadrul unei emisiuni matinale la postul public ARD. Sensburg a mai spus că, spre deosebire de alte comisii parlamentare, cea pe care o conduce investighează evenimente prezente, nu unele deja încheiate în trecut. Unele relatări de presă afirmă că Rusia a făcut deja acest pas anul trecut, după dezvăluirile despre spionajul electronic al NSA făcute de Edward Snowden. Servicul de protecție a demnitarilor ruși ar fi instalat 20 de mașini de scris Triumph Adler care au o amprentă unică așa încât sursa unui document poate fi identificată cu precizie.

Săptămâna trecută, guvernul german i-a cerut șefului de post al CIA din Berlin să părăsească țara, o măsură diplomatică fără precedent între Germania și SUA, chiar dacă cererea nu se intitulează oficial „expulzare”. Scandalul a plecat de la mărturia unui agent al serviciului de informații german conform căreia ar fi vândut informații secrete spionilor americani. Aceleași suspiciuni există și în cazul unui angajat al ministerului apărării. Și să nu uităm că nemții sunt supărați și din cauza interceptării comunicațiilor lor de către americani, vorbim inclusiv de telefonul mobil privat al doamnei cancelar.

Dacă mașinile de scris vor fi readuse la viață în birouri secrete ale Germaniei rămâne de văzut. Cert e însă că Edward Snowden a provocat o regândire a stilului de comunicare în Republica Federală. Tehnologia e evitată pe cât se poate, oamenii se întâlnesc mai degrabă față în față, se beau mai multe cafele, se iau mai multe prânzuri. Chiar și plimbările în parc au revenit în programul zilei.

Reformele lui Juncker (Spiegel)

Jean-Claude Juncker a devenit, în sfârșit, președintele Comisiei Europene. Luxemburghezul e privit ca un politician al trecutului, dar agenda sa de reforme nu pare tocmai prăfuită. E posibil ca Juncker să își surprindă chiar proprii critici.

Noul președinte al Comisiei Europene știe foarte clar ce nu trebuie să pară: obosit, depășit de situație sau stăpân doar pe propriul birou. Așa că Jean-Claude Juncker a ieșit la rampă în fața Parlamentului European și a jucat rolul de tânăr reformator. „Oamenii se tem de reforme, dar cine nu riscă nimic riscă, de fapt, cel mai mult”, spunea Juncker ieri la Strasbourg. Totuși, riscul cel mai mare și-l asumă chiar Juncker pentru că provocările mandatului său sunt uriașe.

Juncker trebuie să modernizeze Europa: așa că are în plan o agendă digitală ambițioasă care presupune interconectarea întregii Uniuni, o creștere suplimentară de 500 de miliarde euro și sute de mii de locuri de muncă.

Juncker trebuie să împace Europa: așa că insistă asupra echilibrării bugetelor naționale, o idee pe placul doamnei Merkel. Dar spune că UE este o promisiune a prosperității, așa că promite un program de investiții pe placul Italiei și Franței. Și pomenește de formarea celui de-al 29-lea stat european cu aproape 27 de milioane de locuitori. E vorba de statul șomerilor care trebuie combătut, o idee pe placul atâtor state aflate în criză.

În fine, Juncker trebuie să reorganizeze Europa în sensul reducerii birocrației, o idee pe placul Marii Britanii. Dar instituirea unui număr de opt „super-comisari” în defavoarea statelor mici nu va fi primită cu entuziasm și va fi greu de obținut.

Soldat francez, ucis în Mali (France 24)

Un militar din contingentul „Serval” și-a pierdut viața în timpul unei misiuni de recunoaștere în nordul statului Mali, a anunțat biroul președintelui francez Francois Hollande. Ministerul francez al apărării a afirmat că soldatul a fost ucis într-un atac sinucigaș.

În total, nouă militari francezi și-au pierdut viața în operațiunea Serval, declanșată în ianuarie 2013. Președintele Hollande a trimis atunci pentru prima dată trupe ale armatei sale în Mali, stat care era ocupat în proporție de aproape jumătate din teritoriu de către o alianță a islamiștilor locali cu militanții Tuareg. Islamiștii porniseră chiar o ofensivă împotriva capitalei Bamako, iar acest eveniment a reprezentat declanșatorul operațiunii franceze. Vestea morții militarului francez vine imediat după ce Parisul anunțase o schimbare de strategie în regiunea Sahel și extinderea operațiunii din nordul statului Mali la nivel regional cu sprijinul a cinci state din zonă. 3000 de militari sprijiniți de drone, elicoptere și bombardiere vor încerca să întrerupă traficul de orice – de la persoane la armament – între coastele Atlanticului și Libia.