Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Negocierile israeliano-palestiniene vor fi reluate săptămâna viitoare (FAZ)

După o primă întrevedere a negociatorilor șefi, cele două părți își vor trimite din nou delegațiile la bătălia negocierilor. Deocamdată sunt vehiculate orașele Ierusalim și Jericho drept loc de întâlnire.

Anunțul a fost făcut de diplomația americană care a precizat că prima rundă de negocieri va avea loc pe data de 14 august. Apoi, discuțiile vor continua la Jericho. Eforturile de mediere vor fi susținute și de negociatorul american Martin Indyk care va face deplasarea pentru a superviza discuțiile dintre israelieni și palestinieni. Observatorii internaționali nu se așteaptă la niciun comentariu public al secretarului de stat John Kerry după această rundă. Agenda oficială nu a fost anunțată, deocamdată se poate doar presupune că va fi o primă discuție pe teme concrete. Punctele divergente între cele două părți sunt trasarea granițelor, soarta milioanelor de refugiați palestinieni și garanțiile de securitate pentru Israel. Între timp, la Ierusalim a fost aprobată construcția de 800 de noi unități locative în coloniile din Cisiordania – să ne amintim că acesta este motivul pentru care negocierile au fost înghețate în urmă cu trei ani.

NSA reduce cu 90% din administratorii de sistem (Le Monde)

Cu alte cuvinte, Agenția americană de spionaj reacționează la scandalul uriaș provocat de Edward Snowden și reduce numărul persoanelor care au acces la informațiile sensibile din uriașa bază de date colectată din comunicațiile digitale.

Scandalul Edward Snowden produce primele efecte după dezvăluirea dimensiunii spionajului digital pe care NSA îl efectuează la nivel mondial. Directorul agenției, Keith Alexander, a explicat într-o conferință de presă că măsura este posibilă și nu va afecta securitatea americanilor datorită automatizării unei mari părți a muncii de evaluare a datelor. De amintit că Edward Snowden, care acum are azil temporar în Rusia după ce a divulgat secretele agenției, era și el administrator de sistem. Snowden a descris cu lux de amănunte informațiile la care avea acces în calitate de administrator și faptul că putea efectua operațiuni fără niciun fel de control. Și aici a reacționat agenția care anunță că, în viitorul apropiat, va fi nevoie de două persoane pentru accesul la date din sistem.

Durerea de cap a Maltei din cauza imigranţilor (The Guardian)

Mica insulă a Maltei se află în mijlocul unei “invazii culturale” deoarece mii de imigranţi africani înfruntă Mediterana pentru a ajunge pe malurile sale şi a intra în UE. Cererile de ajutor de la UE nu au fost ascultate deocamdată, dar Bruxelles trebuie acum să intervină.

La sfârşitul lunii iulie, o barcă de cauciuc, plină cu refugiaţi ce încercau să scape din Africa pentru siguranţa oferită de Europa, a intrat în dificultate. Când barca – ce se deplasa din Libia către cel mai mic stat al UE, Malta – a început să se scufunde, armata malteză a lansat o operaţiune de noapte, ce a durat 13 ore, pentru a-i salva pe cei 112 pasageri. Opt au fost ridicaţi cu elicopterul pentru a primi tratament medical de urgenţă; ceilalţi au suferit de epuizare, deshidratare şi insolaţie.

Povestea nu este neobişnuită. În fiecare săptămână bărci similare ajung pe ţărmurile ţării. Luna trecută, premierul Joseph Muscat, a încercat să trimită două avioane pline cu imigranţi somalezi înapoi în Africa, fără să asculte cererile lor de azil înainte să decidă Curtea Europeană a Drepturilor Omului că acest gest ar fi ilegal.

În context, Malta îşi reînnoieşte apelul către UE pentru a implementa o politică vizând împărţirea obligatorie a poverii, prin care ţările din altă parte a Europei ar fi obligate să absoarbă din imigranţii ce ajung în ţări de “frontieră”, precum Malta. Această soluţie a fost susţinută în trecut de Italia, Cipru şi Grecia, care se luptau de asemenea cu un flux de cereri de azil, mai ales după primăvara arabă, dar care a întâlnit în general împotrivirea executivului de la Bruxelles.

Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu