Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


72 de ore de armistițiu în Gaza (Le Monde)

Atât Israelul, cât și organizația Hamas au căzut de acord ca din această dimineață, de la ora 8 (ora României) să ia o pauză de trei zile de la luptele armate. Delegațiile ambelor părți se vor deplasa la Cairo pentru a negocia un acord permanent de încetare a focului.
Alte titluri astazi: Parlamentul Ucrainei respinge demisia premierului (Christian Science Monitor) si Va da Putin azil politic? (Neue Zurcher Zeitung)

Informația a apărut odată cu un comunicat semnat de secretarul general al ONU Ban Ki Moon și secretarul de stat american John Kerry. Negocierile din Egipt ar putea începe chiar în dimineața aceasta, deși nici delegația israeliană, nici cea americană nu vor avea convorbiri directe cu reprezentanții Hamas. Dialogul cu organizația militantă palestiniană va fi asigurat prin mediere egipteană. În aceste trei zile, civilii din Gaza vor primi asistență umanitară și vor avea ocazia să își îngroape morții în siguranță. În plus, cele trei zile de armistițiu vor da ocazia efectuării unor lucrări de reparare a infrastructurii de energie electrică și apă curentă. În acest timp, militarii israelieni nu se vor retrage din Gaza. Premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că soldații vor continua să distrugă rețeaua de tuneluri a militanților Hamas „cu sau fără armistițiu”. Anterior, administrația ameriană a criticat în termeni foarte duri bombardarea unei școli sub jurisdicție ONU unde se refugiaseră civili. Atacul este „complet inacceptabil și imposibil de motivat”, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe. Ofensiva israeliană din Gaza a început pe data de 8 iulie. Bilanțul confruntărilor cu Hamas este de 1440 de palestinieni morți. De partea israeliană și-au pierdut viața 56 de militari și trei civili.

Parlamentul Ucrainei respinge demisia premierului (Christian Science Monitor)

Arsenyi Yatseniuk rămâne prim ministru la Kiev. Asta a decis Legislativul Ucrainei care, într-o ședință cu ușile închise, a aprobat și o serie de legi importante în domeniile securității și bugetar.

Oficial, coaliția de guvernare a Ucrainei nu mai există. Realitatea votului din Verhovna Rada a arătat însă cu totul altfel. Doar 16 parlamentari au votat pentru acceptarea demisiei lui Yatseniuk. Apoi s-a găsit destulă susținere parlamentară și pentru o serie de legi al căror eșec anterior reprezentase motivul demisiei premierului. Printre inițiative se numără măsuri de finanțare a armatei care luptă împotriva separatiștilor din estul țării, dar și reforme cerute de Fondul Monetar Internațional drept condiție pentru acordarea de asistență financiară. Ucraina a introdus astfel temporar un impozit de război de 1,5% care va fi reținut, deocamdată, până la finele acestui an. În plus, Parlamentul a mai aprobat un acord cu Olanda și Australia care permite accesul experților internaționali la locul prăbușirii avionului MH17. Ambele state pot trimite și un contingent înarmat de 950 de persoane care să asigure securitatea perimetrului. Legislativul a dat permisiune acestei trupe să folosească arme pe teritoriul ucrainean pentru autoapărare. La nivel diplomatic a fost reactivat grupul de contact trilateral Ucraina-Rusia-OSCE. Reprezentanți ai celor trei entități se vor întâlni azi la Minsk pentru a demara consultări. La întâlnire ar urma să ia parte și separatiștii, deși nu e clar cine îi va reprezenta. Discuțiile nu vor căuta încă soluții la conflict, ci se vor concentra pe ancheta prăbușirii MH17. Un alt subiect pe agendă ar fi un posibil schimb de prizonieri.

Va da Putin azil politic? (Neue Zurcher Zeitung)

Avocatul lui Edward Snowden spune că decizia cu privire la dreptul de ședere al fostului analist NSA în Rusia va fi anunțată cât de curând. Oficial, azilul temporar al lui Snowden a expirat ieri.

Presa rusă relatează că documentele depuse de Snowden la autoritățile de la Moscova ar fi cele necesare obținerii unui azil politic. Dacă așa este, atunci decizia îi aparține chiar președintelui rus Vladimir Putin. Potențialul de deteriorare și mai mare a relațiilor ruso-americane este cât se poate de evident. Să nu uităm că SUA cer în continuare extrădarea lui Snowden pentru a fi judecat sub acuzații de trădare. Deocamdată, azilul temporar al lui Snowden este decis – cel puțin teoretic – de către oficiul național pentru migrație. Instituția nu a vrut nici să dezmintă nici să confirme informația conform căreia Snowden ar fi cerut azil politic. Fostul analist se află într-un loc secret la Moscova din iunie 2013. Refuzul lui Vladimir Putin de a-l extrăda în SUA l-a determinat pe președintele american Barack Obama să anuleze o vizită oficială și o întâlnire bilaterală cu șeful de la Kremlin.