Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Nemții nu sunt spionați de NSA (Le Monde)

134274-600.jpg

sursa foto: politicalcartoons.com

Guvernul cancelarului Angela Merkel a afirmat luni că germanii nu sunt spionaţi de către Statele Unite, un subiect care provoacă de mai multe săptămâni schimburi dure de replici cu opoziţia, odată cu apropierea alegerilor legislative.

"Agenţia americană NSA şi serviciile de informaţii britanice au oferit asigurări în scris că respectă dreptul şi legea în Germania", a declarat pentru presă şeful Cancelariei Roland Pofalla, însăcrinat cu serviciile de informaţii, după ce a fost audiat de o Comisie parlamentară ad-hoc. Cu şase săptămâni înaintea alegerilor legislative, Pofalla a fost audiat de o Comisie parlamentară alcătuită din 11 deputaţi, membri ai unor partide reprezentate în Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului german), însărcinată cu controlul serviciilor de informaţii.

După nouă săptămâni de la acuzaţiile de spionaj american la nivel mondial lansate de fostul consultant NSA Edward Snowden, care a obţinut azil în Rusia, în Germania continuă să existe suspiciuni cu privire la ceea ce ştia Guvernul german despre acest lucru şi cu privire la amploarea supravegherii. Preşedintele Comisiei parlamentare care l-a audiat pe Pofalla, Thomas Oppermann, membru al opoziţiei social-democrate (SPD), a apreciat că nu s-a clarificat nimic după cele peste cinci ore de audieri. Pofalla a adăugat că Statele Unite au propus Germaniei un acord care ar exclude orice spionaj între cele două ţări. Negocierile urmează să înceapă în august, a precizat el.

Pofalla și Placebo (Spiegel)

Din punctul de vedere al Guvernului german, audierea șefului Cancelariei în Parlament trebuia să termine odată pentu totdeauna afacerea NSA. Dar anunțul lui Roland Pofalla cum că Germania și SUA vor negocia un acord de ne-spionaj reciproc ridică, de fapt, și mai multe semne de întrebare.

Dacă totul e bine și frumos și datele pe care BND (serviciul de informații externe al Germaniei) le livrează către NSA provin exclusiv din afara Germaniei, de ce mai e nevoie de un acord de fairplay între cele două agenții? Simpla pomenire a unei asemenea negocieri înseamnă că NSA prin sau cu BND spionează pe teritoriu german cetățeni germani. Altfel, anunțul este complet lipsit de logică, dar mai ales de bun simț. Nu de alta, dar documentele publicate de Edward Snowden arată că Germania se situează la mijlocul clasamentului țărilor spionate de SUA și asta nu e o invenție a unor jurnaliști care cred că trăiesc într-un film cu agenți secreți.

Un acord de ne-spionaj nu va liniști lucrurile. Multe întrebări ne vin chiar spontan: cum va afecta acesta activitatea serviciilor de informații? Ce va conține, de fapt? Interesele cui vor fi servite și cum rămâne cu populația care vrea / nu vrea folosește servere americane pentru comunicații digitale? Însuși faptul că acest acord ar urma să fie negociat de șefii a două servicii secrete este cel puțin îndoielnic. Aici ar fi nevoie de guverne, nu de spioni. Dar întrebările nu sunt permise în acest caz. Roland Pofalla nu a vrut să se supună acestui tir din partea jurnaliștilor. Să nu uităm: Germania e în campanie electorală...

Scăderea salariilor nu este un panaceu (El Pais)

Pentru a relua creşterea, Madrid trebuie să facă precum Irlanda şi Letonia: să reducă salariile. O propunere care a provocat o revoltă în Spania şi care, acolo unde a fost pusă în practică, nu a avut doar efecte pozitive.

Spania nu trebuie să se resemneze cu rata sa abisală a şomajului şi creşterea sa anemică. Dacă vrea să iasă din fundătură, explica Olli Rehn, comisar pentru afaceri economice și monetare, ea trebuie să facă eforturi puternice – ca de exemplu să impună pieţei muncii o reducere generală a salariilor de 10%. Pentru argumentare, Rehn citează două exemple de urmat pentru Spania, Irlanda şi Letonia, "două poveşti de succes" după spusele sale. Dar la o privire mai atentă, "succesul" de care vorbeşte vicepreşedintele Comisiei Europene nu este atât de evident. Medicamentul care le-a fost administrat cu bâta a împins mulţi oameni dincolo de pragul sărăciei (în Letonia, 40% din populaţie, al doilea cel mai mare procent din UE). Şi a provocat, de asemenea, o prăbuşire a cererii interne. În schimb, mica republică baltică are acum una dintre cele mai rapide rate de creştere economică din Europa. Irlanda, după o recesiune dură şi o uşoară redresare, rămâne adâncită în recesiune. Și atunci, cum se face alegerea, domnule Rehn? Nu de alta, dar nimeni nu poate garanta succesul măsurilor propuse. Șansele par 50%-50%. Și cine își asumă povara?

 
Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu