Arabia Saudită dă guvernului egiptean un cec în alb (Spiegel)

Şi anunţă că armata egipteană poate sta liniştită. Resursele care stau la dispoziţia acestui stat islamic şi arab, spune ministrul de externe saudit, vor fi puse la dispoziţia vecinilor egipteni. Declaraţia vine în contextul în care UE discută despre sistarea livrării de bani către Cairo sub forma asistenţei de dezvoltare. Pentru corectitudine completă, trebuie spus însă că banii europeni oricum nu mai curg în conturile egiptene pentru că fie nu sunt îndeplinite condiţiile, fie egiptenii nu depun cereri de finanţare în baza acordului de asociere între Egipt şi UE semnat în 2004. Aşadar, mâine, şefii diplomaţiilor europene vor dezbate posibilitatea de a sista exporturile de arme şi liniile de credit, pas pe care Germania, de exemplu, l-a făcut deja unilateral.

Prinţul al-Faisal, ministrul saudit de externe, crede însă că această atitudine este mai degrabă o susţinere a islamiştilor şi acuză cancelariile occidentale de lipsă de viziune. Arabia Saudită a promis că în viitorul apropiat va vira 5 miliarde de dolari autorităţilor din Egipt. Kuweitul a promis 4 miliarde, Emiratele Arabe Unite 3 miliarde. Împreună, cele trei state adună de zece ori asistenţa financiară din partea Americii. Asta este reţeta de anulare a oricărei influenţe din partea Vestului, nu că aceasta ar fi fost cine ştie ce decisivă în ultima vreme.

Sancţiuni împotriva barbariei (Le Monde)

Măcelul din Cairo cere o reacţie puternică, în acord cu sprijinul acordat, din 2011, speranţei de democratizare în lumea arabă. În trecut, Uniunea Europeană a sancţionat alte masacre, alte derive autoritare, în Sri Lanka, Zimbabwe, Birmania sau Belarus.

Se poate deci aştepta în mod legitim ca cele Douăzeci şi Opt de state să ia acţiuni ferme în urma măcelului din Cairo. Cu alte cuvinte, să suspende cele 5 miliarde de Euro în ajutoare promise Egiptului. Această sancţiune ar trebui să fie menţinută atâta timp cât nu vor fi restaurate tratativele şi mecanismele democratice demne de acest nume. Orice s-ar face mai puţin de atâta ar fi o manevră de eschivare.

Desigur, ponderea actorilor externi faţă de înfierbântarea Egiptului este relativă şi există argumente cu duiumul pentru a demonstra marginalizarea occidentalilor. În Egipt, este probabil că vina este împărtăşită: nici epoca Morsi nu a fost lipsită de probleme, iar mobilizarea maselor înainte de răsturnarea, pe 3 iulie, a primului preşedinte ales democratic al ţării, a fost un simbol al tuturor derivelor, inclusiv represive, ale Fraţilor Musulmani ajunşi la putere.

Dar alegerea taberei lui al-Sissi, de a masacra manifestanţi şi de a pune în aplicare cele mai rele atrocităţi împotriva unor civili, este inadmisibilă şi necesită o sancţiune.

SUA au fost avertizate înaintea reţinerii lui David Miranda (The Guardian)

Casa Albă a confirmat că ştia. Ştia că partenerul de viaţă al jurnalistului Glenn Greenwald, cel care a publicat informaţiile secrete oferite de Edward Snowden, va fi reţinut şi interogat pe aeroportul londonez Heathrow. Şi nu oricum, ci în baza unei legi de combatere a terorismului care e valabilă numai în aeroporturi.

În jocul acesta, SUA nu ies prost. Cu totul altfel stau lucrurile pentru Marea Britanie care e sub presiune acum să spună de ce s-a simţit obligată să dea de ştire americanilor. Şi de ce l-a interogat pe David Miranda. Şi de ce i-a confiscat întregul echipament electronic. Şi ce a avut cu el in the first place. Miranda fusese la Berlin şi se întorcea la Rio de Janeiro unde trăieşte împreună cu Glenn Greenwald. În capitala germană, Miranda se văzuse cu Laura Poitras, autor american de documentare care a lucrat împreună cu Greenwald la cazul Snowden. Multe sunt întrebările la care trebuie să răspundă acum poliţia britanică. Şi foarte incomode...