Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Libération: Aberaţia politicii de austeritate a Europei

germania.jpg

Aberaţia politicii de austeritate din Europa

Editorialul de astăzi din Libération se numeşte "Aberration". Această "aberaţie" ar fi politica de austeritate impusă deja de şapte ani economiilor europene. Economia, mai ales cea din Eurozonă, se vede acum confruntată cu spectrul deflaţiei şi cu posibilitatea unor noi probleme. Exact pe acelaşi subiect se concentrează peste Ocean şi New York Times şi pe exact acelaşi ton. Cotidianul american scrie despre boala europeană care tot reapare din cauza politicilor defectuoase impuse chiar şi după ce faza acută a crizei financiare trecuse.

Europa e singura regiune din lume unde îşi dau mâna dezechilibre financiare periculoase, o producţie stagnantă şi un şomaj de proporţii. Au spus-o economişti celebri, a recunoscut-o într-un final şi FMI: e distructiv să adaugi austeritate bugetară la o politică monetară restrictivă. Însă din dogmatism şi din lăcomie, oligarhia continentală nu a ţinut seama de asta şi a considerat că interesele lumii financiare sunt mai importante decât ale populaţiei. Banca Centrală Europeană a sugrumat creşterea economică, regulile bugetare impuse de Bruxelles au terminat treaba. Au existat unii care şi-au dat seama de această aberaţie, de pildă Mario Draghi, şeful BCE. Dar răul era deja făcut. Iar greşeala lui François Hollande a fost să cadă în această capcană. Bineînţeles că nu puteam lăsa deficitele să crească pe termen lung şi să trăim pe credit la nesfârşit.

Dar Franţa trebuia să se desprindă de nebunia europeană şi de dogmele lumii financiare, de altfel un adversar numit clar încă din campania electorală prezidenţială. Austeritatea fără rezultate anemiază Franţa. E oare prea târziu pentru a reacţiona? Remediile sunt cunoscute: relansarea creşterii europene, relaxarea monetară, reformele de structură şi amânarea ţintelor bugetare. Mai e o mică şansă, comentează cotidianul de stânga.

 

 “New York Times”: Boala recurentă a Europei

 

Cotidianul american scrie despre boala europeană care tot reapare din cauza politicilor defectuoase impuse chiar şi după ce faza acută a crizei financiare trecuse. Nimeni nu ar trebui deci să fie surprins că economia Eurozonei o ia din nou la vale. Era un rezultat previzibil al politicilor greşite pe care liderii europeni s-au încăpăţânat să le aplice, în ciuda tuturor semnelor că sunt un medicament greşit.

Faza acută a crizei financiare din Grecia, Spania, Irlanda şi alte state europene se terminase acum câteva luni. Dar insistenţa de care a dat dovadă o Uniune Europeană, sub leadershipul Germaniei, ca guvernele să îşi reducă deficitele prin tăierea cheltuielilor şi creşterea taxelor este cea care a blocat revenirea economică. În plus faţă de asta, Banca Centrală Europeană a aplicat o politică mult prea timidă de micşorare a dobânzilor şi de cumpărare a obligaţiunilor, măsuri ce ar fi ajutat.

 

BBC: Un oarecare avans în negocierile referitoare la Ucraina

Declaraţia a fost făcută de Frank Walter Steinmeier după întâlnirea cu omologii săi francez, ucrainean şi rus.

Înainte de cele patru ore de discuţii, şeful diplomaţiei germane a explicat că este necesar să fie evitată, cu orice preţ, “o confruntare directă între forţele armate ucrainene şi ruse". Situaţia actuală tinde să derapeze către acest scenariu, sublinia Steinmeier.  

După negocierile cu ministrul francez, ucrainean şi rus, relatează BBC, poziţia exprimată de Germania în numele celor patru participanţi la discuţii este că progresul în ce priveşte Ucraina a fost dificil. Ideea e că există un progres modest. Discuţiile s-au concentrat pe ajutoarele umanitare şi pe un armistiţiu în est. Reuniunea a avut loc în contextul în care armata ucraineană şi-a intensificat operaţiunile contra rebelilor şi a anunţat, acum câteva ore, că a reluat controlul asupra centrului oraşului Lugansk. Zece civili ar fi fost ucişi la Doneţk în ultimele 24 de ore. Asta, din surse separatiste. De partea cealaltă, separatiştii au doborât un avion militar ucrainean şi există informaţii că un convoi de lansatoare de rachete a intrat în Ucraina dinspre Rusia. Informaţii dezminţite desigur de Moscova.

Acum.  Va exista o perioadă de tăcere diplomatică până când miniştrii îşi vor informa liderii despre ce au vorbit şi e posibil ca negocierile să continue în formatul menţionat astăzi sau mâine. Totuşi, pentru a pune un bemol, Steinmeier a mai spus că părţile sunt încă departe de a pune capăt tensiunilor din Ucraina. Peste 2. 000 de civili şi combatanţi au fost ucişi din aprilie şi până acum.

 

“The Independent” : Frica este cea care a reuşit în sfârşit să îi unească pe inamicii Statului Islamic

Frica de Statul Islamic este noul factor ce uneşte state din Orientul Mijlociu şi din afara regiunii, state care în mod normal se urăsc. Însă apariţia şi extinderea Califatului Islamic şi brutalitatea de care dau dovadă membrii săi, plus incredibila sa eficienţă militară reprezintă un duşman comun pentru Statele Unite, Iran, statele europene, Arabia Saudită, Turcia şi, în Irak - pentru şiiţi, kurzi şi suniţii moderaţi.

Vestea bună este că ieri kurzii au luat înapoi barajul de la Mosul din mâinile jihadiştilor. Capturarea sa de către fundamentalişti acum aproape două luni a fost cea care a dus la căderea guvernului Nuri al-Maliki, ce controla Irakul de opt ani, dar joi şi-a retras după multe presiuni candidatura pentru un al treilea mandat. Diferite facţiuni politice irakiene sprijinite de diferite puteri străine au încercat ani la rând să scape de el, dar nu au reuşit. Au eşuat din cauza lipsei de unitate, comentează The Independent.

La un alt nivel, indiferent cât de mari au fost diferenţele dintre Statele Unite şi Iran, diferenţe de politică în Irak şi în rest, ambele staten sunt la fel de speriate de perspectiva înaintării jihadiştilor spre Bagdad sau spre Erbil, capitala kurdă. Arabia Saudită s-a opus şi ea, mai pe ascuns, mai făţiş, Iranului şi Islamului şiit încă de la răsturnarea Şahului, în 1979, dar se simte ameninţată serios de Statul Islamic, a cărui ideologie nu e radical diferită de cea a wahabismului saudit dar pune în discuţie legitimitatea dinastiei Saud.

Arabia Saudită va bloca propaganda pro-jihadistă pe internet şi prin televiziunile prin satelit, o politică pe care o încurajase până acum.