Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Un apel la precauție din partea Rusiei (NY Times)

Evenimentele recente din Siria m-au determinat să mă adresez direct poporului american și liderilor politici ai țării. Dialogul e important într-o vreme în care nu există suficientă comunicare între societățile noastre – așa începe în ziarul american un editorial semnat de președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

El amintește că SUA și Rusia au fost dușmani în perioada Războiului Rece, dar și aliați care au învins nazismul împreună. Sigur, relațiile dintre cele două puteri au avut suișuri și coborâșuri, dar încrederea între el însuși și președintele Obama este în continuă creștere, spune șeful de la Kremlin. Putin scrie că ONU nu trebuie să aibă soarta Ligii Națiunilor, organizație care a eșuat din cauza lipsei de legitimitate în contextul în care state influente alegeau să o ocolească. Exact același risc vede Putin acum dacă puterile occidentale ar ocoli Consiliul de Securitate și ar interveni militar în Siria fără autorizație. Acţiuni împotriva Siriei ar putea să declanşeze un "nou val de terorism, (să submineze) eforturile multilaterale privind rezolvarea problemei nucleare iraniene şi conflictul israeliano-palestinian şi să destabilizeze şi mai mult Orientul Mijlociu şi Africa de Nord", mai scrie conducătorul rus.

Preşedintele Putin avertizează împotriva utilizării forţei care, în afara legitimităţii apărării sau unei decizii a Consiliului de Securitate al ONU, "este inacceptabilă (...) şi va constitui un act de agresiune", după ce Washingtonul a amânat un proiect de a efectua acţiuni militare împotriva Damascului pentru a examina o iniţiativă rusă de plasare sub control internaţional iar ulterior o distrugere a arsenalului chimic sirian. De asemenea, "există toate motivele să credem că (gazul toxic) a fost folosit nu de către armata siriană, ci de către forţele opoziţiei, pentru a provoca o intervenţie a puternicilor lor susţinători străini, care s-ar plasa de aceeaşi parte cu fundamentaliştii", scrie preşedintele rus. Putin îndeamnă Statele Unite să "profite de ocazia (oferită de) voinţa" Siriei de a destructura arsenalul chimic sirian, aşa cum este propusă de Moscova. "Primesc favorabil interesul preşedintelui (american) de a continua dialogul cu Rusia asupra Siriei", adaugă el.

NSA ar împărți rezultate ale spionajului său cu Israelul (Le Monde)

Noi documente din vistieria lui Edward Snowden arată că schimburile de informații între NSA și alte servicii secrete nu sunt nicidecum ceva neobișnuit. Ce e altfel în cazul Israelului e faptul că America dă mai departe date brute, neprelucrate. Memorandumul intern al NSA mai are însă și o surpriză.

Regulile de colaborare erau foarte bine stabilite. În principiu, cetățenii americani nu trebuiau spionați de Israel. Nici cei ai alianței dintre Canada, Noua Zeelandă, Australia și Marea Britanie. Datele despre cetățeni americani, de exemplu, nu ar trebui stocate mai mult de un an, iar în cazul în care ele ar fi date mai departe spre terți, datele respective ar trebui anonimizate. Grijă mare au americanii și de oficialii guvernamentali care pot apărea în interceptările NSA. E vorba despre angajați ai Casei Albe, ai ministerelor, ai Congresului și ai înaltelor instanțe judecătorești. Aceste date ar trebui distruse imediat. Cu alte cuvinte, și ei sunt supravegheați.

Alte documente citate de Guardian, dar nepublicate integral de ziar, arată relația ambivalentă dintre SUA și Israel. Un analist al NSA este citat cu următoarea apreciere: una din cele mai mari amenințări la adresa țării noastre vine din partea unor servicii prietene, precum cele din Israel. Schimbul de date cu acestea ar fi atât de robust încât uneori dăm mai mult decât am vrea. În document scrie clar că America este țintă a spionajului israelian, ba chiar că serviciile israeliene ar fi pe locul al treilea în topul agresivității. En passant este pomenit și că Franța ar încerca să intercepteze comunicațiile Pentagonului.

Germania votează, Europa se îngrijorează (Sueddeutsche Zeitung)

Într-adevăr, “scrutinul desfăşurat în cea mai mare economie din Europa are un impact asupra tuturor cetăţenilor din UE”. Guvernele lor reflectă dorinţe foarte diferite pentru 22 septembrie. Dar au un lucru în comun: toate cred că, la următoarele reuniuni la nivel înalt, se vor întâlni cu un cancelar pe nume Angela Merkel.

La două săptămâni de alegerile parlamentare din Germania, şase ziare europene – El País, Gazeta Wyborcza, The Guardian, Le Monde, La Stampa şi Süddeutsche Zeitung – îşi consacră suplimentul Europa aşteptărilor şi temerilor europenilor faţă de această votare. La Londra, scrie ziarul, întrebarea este de a şti “cum va acţiona Angela Merkel” în faţa influenţei tot mai mari a euroscepticilor din Marea Britanie. Euroscepticii sunt, de asemenea, şi în centrul preocupărilor Parisului, care se bazează pe un ajutor din partea noului guvern german pentru a le face faţă acestora la alegerile europene din luna mai. Pentru aceasta, Franţa mizează pe adoptarea de măsuri concrete, la nivel european, pentru a combate şomajul în rândul tinerilor.

Un aspect care reprezintă o preocupare majoră şi pentru guvernul spaniol, care speră, de asemenea, ca social-democraţii să-i înlocuiască pe liberali în viitoarea coaliţie la putere de la Berlin, şi ca acest lucru să conducă la o “ponderare” a măsurilor de austeritate în Spania. O preocupare împărtăşită şi de Roma. “Indiferent de rezultatul alegerilor”, conchide cotidianul din München, partenerii europeni se aşteaptă ca politica monedei euro să rămână fundamental neschimbată. Lupta pentru a găsi cea mai bună cale de salvare continuă.

 
Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu