Ucraina îngrădește Rusia (Sueddeutsche Zeitung)

10.000 de oameni s-au înscris deja pe rețele de socializare în grupuri de voluntari care să muncească la construcția zidului. Există chiar și un site denumit „ideea ucraineană”, o inițiativă civică ce lasă de înțeles că importanța militară a proiectului ar fi pe planul al doilea. Zidul de protecție ar urma să se întindă pe 2000 de kilometri și să conțină 8000 de puncte militare de observație la cel mai nou standard. Președintele Petro Poroșenko e deja în campanie în contextul alegerilor parlamentare din octombrie și promite aproape orice. Și închide ochii la aproape orice.

De exemplu la calculul costurilor. Ele au fost avansate de guvernatorul orașului Dnipropetrovsk, un oligarh ucrainean cu avere de miliarde. Am crede că la calcule trebuie să se priceapă, dar suma de 100 de milioane de euro i-ar ajunge probabil pentru spații verzi în orașul său, nu pentru fortificarea unei frontiere. Dacă luăm exemplul Israelului și al faimosului zid din teritoriile palestiniene, consturile se ridică la multe miliarde. Guvernul condus de Arsenyi Yatseniuk a precizat că ar avea bani pentru primul segment, restul ar trebui găsiți la donatori internaționali. Apoi mai vine și problema graniței care în multe locuri nici măcar nu e delimitată oficial. Și se mai adaugă și zonele controlate de separatiști care nu vor accepta niciodată construirea zidului pe liniile de aprovizionare din Rusia. Din punct de vedere militar, zidul e inutil. Orice mașină a armatei ruse ar trece fără greutate de partea cealalată. Dar din punct de vedere politic, semnificația lui ar fi ruperea definitivă de fratele mai mare din est. E campanie electorală, iar zidul e o măsură de PR.

Sancțiuni noi împotriva Rusiei (Le Monde)

Măsurile punitive adoptate de UE împotriva Moscovei intră astăzi în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii. Acum și SUA vor să înăsprească propriile sancțiuni la adresa Federației Ruse. Kremlinul a anunțat măsuri dure în replică.

Sectoarele vizate de sancțiuni, atât de cele europene cât și de cele americane, sunt, ca și până acum, cele financiar, energetic și de apărare. Detaliile concrete le vom afla în cursul zilei de astăzi atât de la Bruxelles, cât și de la Washington. Din informațiile pe care le deținem până în prezent vor fi vizate concernele energetice Gazprom (dar nu comerțul cu gaze naturale, ci doar divizia petrolieră), Rosneft și Transneft. Cel mai probabil va fi vorba despre îngreunarea accesului la credite internaționale.

Marea întrebare e cum va răspunde Rusia?! Săptămânile trecute s-a vehiculat des posibilitatea ca Federația să își închidă spațiul aerian pentru companiile din Europa și SUA. Unul din consilierii președintelui Vladimir Putin a anunțat că pachetul de sancțiuni rusești ar fi fost deja prezentat șefului de la Kremlin și așteaptă aprobare. Grija cea mai mare a europenilor este legată de furnizarea de gaze pentru la iarnă. În contextul în care o cantitate mare de gaze rusești destinate Europei trec prin Ucraina, iar livrările Rusiei către Kiev au fost sistate în iunie, UE a invitat ambele părți la o negociere la Berlin pentru a găsi o rezolvare. La aceasta se adaugă și anunțul Poloniei din urmă cu câteva zile conform căruia volumul de gaze din Rusia ar fi scăzut cu aproape un sfert. O investigație a fost demarată pentru a determina cauza scăderii, dar un răspuns oficial nu există deocamdată.

Franța arestează un recrutor jihadist (France 24)

Un cetățean francez suspectat că ar fi recrutat luptători jihadiști pentru organizații teroriste din Siria a fost arestat de autoritățile turcești și predat celor franceze. Anunțul a venit de la ministrul francez de interne.

Mourad Fares a fost descris de ministrul Bernard Cazeneuve drept extrem de periculos din cauza legăturilor pe care le avea cu organizații jihadiste din Siria, inclusiv cu Statul Islamic și cu Frontul Al-Nusra. Fares s-ar fi deplasat în Siria în vara anului trecut și ar fi avut un rol activ în recrutarea de luptători francezi în orașele Strasbourg și Toulouse. Este primul rezultat concret al eforturilor sporite anunțate de guvernul francez în contextul înmulțirii luptătorilor radicalizați occidentali care pleacă spre Siria și Irak. Și alte state europene precum Marea Britanie și Germania au această problemă și se tem de importul de terorism odată cu întoarcerea acestor luptători din teatrele active ale teroriștilor. Parisul a prezentat, de altfel, o lege nouă care interzice călătoriile pentru o perioadă de până la șase luni pentru subiecți radicalizați și care acordă autorităților puterea de a confisca sau invalida temporar pașapoartele acestora.