Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Frontul Național ajunge și în Senatul francez (Le Monde)

Extrema dreaptă franceză mai poate trece o premieră istorică în contul său. După alegerile parțiale pentru Senatul Franței, Frontul Național va trimite doi senatori în a doua cameră legislativă a Parlamentului de la Paris. Mai mult, dreapta franceză per total câștigă majoritatea în Senat la o diferență de 15 mandate față de socialiști.
Alte titluri astăzi: Erdogan, pentru trimiterea de soldați în Siria (Spiegel) / Zeci de mii de demonstranți paralizează Hong Kong-ul (The Guardian)

2014 pare să fie anul istoric pentru extrema dreaptă franceză dacă luăm în considerare și rezultatele extrem de bune ale Frontului Național de la alegerile locale și de la alegerile europarlamentare. De partea cealaltă, în tabăra socialiștilor, lucrurile rămân la fel, adică trendul descendent nu pare să dea înapoi. Astfel, partidul președintelui Francois Hollande a pierdut majoritatea în Senat. Trebuie precizat că senatorii francezi nu sunt aleși direct, ci prin vot al unor comitete formate din politicieni locali. Având în vedere câștigul masiv al dreptei la alegerile locale, pierderea Senatului de către socialiști este o consecință directă. Unele estimări parțiale arată că formațiunea conservatoare UMP – la șefia căreia candidează fostul președinte Nicolas Sarkozy – ar fi dobândit majoritatea absolută în Senat. Confirmarea oficială va veni astăzi odată cu rezultatele finale.

Ce înseamnă acest rezultat pentru președintele Hollande? Deocamdată nimic. Legile adoptate în Adunarea Națională – cameră unde socialiștii au în continuare majoritate – nu pot fi contestate de către Senat. Decisivă ar fi camera inferioară în scenariul în care Francois Hollande ar decide să demisioneze. Președintele Senatului ar deveni șef de stat interimar până la organizarea de noi alegeri. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în 1969 odată cu retragerea lui Charles de Gaulle.

Erdogan, pentru trimiterea de soldați în Siria (Spiegel)

Jihadiștii din organizația teroristă Statul Islamic se apropie de frontiera dintre Siria și Turcia. În acest context, președintele turc Recep Tayyip Erdogan afirmă că raidurile aeriene nu vor putea învinge organizația. Parlamentul de la Ankara va vota joi o posibilă misiune a armatei turce.

Președintele Erdogan se întorcea de la New York, unde participase la Adunarea generală a ONU, când le-a spus jurnaliștilor din delegația oficială că raidurile aeriene nu vor fi suficiente pentru a elimina amenințarea grupării teroriste Statul Islamic. Erdogan nu a răspuns direct la întrebarea dacă asta înseamnă că Turcia va trimite soldați în Siria, dar a precizat că țara sa „va face tot ce îi impune datoria”. Parlamentul de la Ankara va decide joi dacă Turcia se va alătura coaliției conduse de SUA împotriva grupării Statul Islamic.

Între timp, jihadiștii avansează către frontiera turco-siriană și asediază orașul kurd Ain al-Arab. Deja 150.000 de oameni s-au refugiat în Turcia, estimările ONU arată că numărul lor ar putea crește la 400.000 dacă asaltul teroriștilor nu va fi oprit. Președintele Erdogan a precizat că, în opinia sa, ar fi nevoie de instaurarea unei zone tampon și de interdicție de survol către frontiera turco-siriană și că trupe terestre ar fi necesare într-un asemenea scenariu. Reprezentanții minorității kurde din Turcia afirmă însă că o zonă tampon ar echivala cu o ocupație și că așa ceva ar fi inacceptabil. De amintit că Erdogan a demarat un proces de pace cu Partidul Muncitoresc al Kurzilor, organizație catalogată drept teroristă la nivel internațional, dar negocierile ar putea eșua în orice moment din cauza situației nou create.

Zeci de mii de demonstranți paralizează Hong Kong-ul (The Guardian)

Centrul metropolei este complet blocat de manifestanții care cer alegeri libere în fosta provincie britanică, administrată acum de China. Poliția a folosit gaze lacrimogene și bastoane de cauciuc pentru a dispersa protestul, dar nu a avut succes.

În total, patru cartiere sunt paralizate de demonstrații. Bilanțul nopții violente de ieri este de 38 de răniți și 78 de arestați. 200 de linii de autobuz nu pot circula, unele stații de metrou sunt și ele închise. Multe bănci le-au comunicat angajaților fie să lucreze astăzi de acasă, fie să lucreze din alte birouri din oraș. Unele școli nu au deschis astăzi. Circulă multe zvonuri cum că armata chineză ar urma să intervină pentru restabilirea ordinii, dar șeful administrației din Hong Kong a respins aceste ipoteze. Oficialul a dezmințit și informația conform căreia poliția ar fi folosit gloanțe de cauciuc împotriva manifestanților.

Motivul pentru care s-a ajuns la aceste proteste masive este o decizie a Partidului Comunist chinez care prevede că orice candidat înscris în cursa pentru administrația provinciei trebuie să aibă acordul guvernului chinez. Cu alte cuvinte, o candidatură din partea unui critic al regimului chinez ar fi imposibilă la scrutinul din 2017. Comunitatea internațională asistă în aceste zile la cele mai de amploare manifestații în Hong Kong din 1997 încoace, când provincia a redevenit parte a Chinei.

 
Revista presei din 29 septembrie 2014