Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Două scenarii care ar putea forța Turcia să acționeze rapid (Guardian / Die Welt)

Parlamentul de la Ankara a aprobat intervenția armatei turcești în lupta împotriva grupării Statul Islamic, inclusiv cu trupe terestre. Mandatul este limitat la un an de zile și permite, de asemenea, tranzitul trupelor aliate din NATO și utilizarea bazelor aeriene ale Turciei.

Un amănunt important este acela că rezoluția Parlamentului permite nu numai combaterea jihadiștilor din Statul Islamic, ci și lupta împotriva militanților din Partidul Muncitoresc al Kurzilor (PKK), dacă aceasta va fi necesară. Ce se va întâmpla e greu de prevăzut. Președintele Recep Tayyip Erdogan pare să ia deciziile, deși Constituția nu îi permite. Erdogan a spus clar că avioane NATO nu vor folosi baze turcești decât dacă misiunile vor avea ca scop ȘI detronarea regimului Bashar al-Assad în Siria. Numai că SUA nu au, deocamdată, niciun interes să creeze un vid de putere uriaș în Siria care să permită extinderea influenței turcești acolo. Erdogan mai vehiculează și ideea zonei tampon în partea kurdă a Siriei, deși afirmă că fără mandat ONU sau NATO nu va face niciun pas. Deja se spune public că o asemenea decizie ar însemna sfârșitul procesului de pace cu PKK și atentate atât din partea extremiștilor kurzi, cât și a teroriștilor din organizația Statul Islamic pe teritoriu turcesc.

Pe plan intern, doar 52% din populația turcă susține o intervenție militară împotriva grupării Statul Islamic, problema e că alegătorii AKP nu se regăsesc printre ei. Iar în nouă luni, Turcia va organiza alegeri parlamentare. Există însă două scenarii în care Erdogan s-ar putea să fie forțat să acționeze. Primul ar fi un atac al grupării împotriva mauzoleului lui Suleyman Shah care este păzit pe teritoriu sirian de aproape 50 de soldați turci. Al doilea scenariu ar fi căderea orașului kurd Kobane din imediata apropiere a frontierei turcești. Ankara nu ar putea justifica lipsa de intervenție în condițiile în care are batalioane întregi staționate la doar câteva sute de metri. PKK ar declara imediat război Turciei dacă aceasta ar lăsa mii de kurzi să moară de mâna teroriștilor islamiști.

Germania exportă arme în statele arabe (Sueddeutsche Zeitung)

Guvernul de la Berlin a aprobat livrări de armament către mai multe state arabe, printre ele se numără și unele care sunt suspectate că au sprijinit organizația teroristă Statul Islamic. Ministrul economiei Sigmar Gabriel – vicecancelar socialdemocrat – promisese la început de mandat că Republica Federală va avea o politică mai restrictivă de export de arme.

Lista obținută de presa germană arată că state precum Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită sau Algeria vor primi tancuri și vehicule blindate, aparate de spionaj sau baterii telecomandate de armament. Vor mai fi trimise zeci de mii de arme de foc, aruncătoare de grenade, puști automate în aceste țări, dar și în altele precum Iordania, Oman și Kuweit. Opoziția germană e consternată de aprobarea livrărilor de tancuri și vehicule de spionaj către Qatar, țară despre care se presupune că a reprezentat o sursă importantă de finanțare pentru gruparea Statul Islamic. Între timp, trebuie spus, Qatarul și Arabia Saudită s-au alăturat coaliției conduse de SUA împotriva teroriștilor. Ministrul Gabriel e acuzat că ar fi capitulat în fața lobyy-iștilor germani din industria apărării și că face contrariul promisiunilor din campanie exportând armament în state cu probleme mari la capitolul „drepturile omului”.

Beijingul sporește presiunea în Hong Kong (Le Monde)

Ieri părea că se întrezărește o ieșire din criza în care se află provincia chineză Hong Kong odată cu anunțul mișcării studențești că e dispusă să negocieze cu administrația regiunii. Reacția Chinei la această veste a venit în ziarul oficial de partid.

Și spune că discuții pot avea loc, dar că cererile manifestanților sunt „sortite eșecului pentru că ele contravin legii” și pentru că demonstrațiile sunt „ilegale și complet nerezonabile”. Guvernatorul provinciei anunțase pentru prima dată că e dispus să discute cu liderii studenților care cer mai multă democrație în Hong Kong și organizarea de alegeri libere în 2017. Mișcarea de contestare a cerut, de asemenea, demisia guvernatorului. Acesta a refuzat să dea curs acestei cereri. Discuțiile vor fi însă conduse de secretarul general al administrației pentru că studenții nu doresc să se așeze la masă cu un personaj care, în ochii lor, și-a pierdut deja legitimitatea. În Cotidianul Poporului, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez, editorialul afirmă clar că „respectarea deciziei privind alegerile este o atitudine necesară și singura posibilă”.