Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Nu va exista revoluţie în Europa (Les Echos)

Interzicerea exploatării gazului de şist a fost confirmată, săptămâna trecută, în Franţa, iar Parlamentul European a cerut ca orice forare să fie precedată de studii de impact asupra mediului. Obstacole în plus pentru o resursă care poate că nu este soluţia pentru problemele energetice din Europa.

Gazele de şist au devenit în Franţa obiectul tuturor fantasmelor. Deoarece, potrivit US EIA, o instituţie americană de statistici legate de energie, Hexagonul ar avea rezerve de gaz şi de petrol considerabile: 3 870 de miliarde de metri cubi de gaz şi 4,7 miliarde de barili de petrol. Adică, aproape optzeci de ani de consum pentru gaz, şi aproape şaizeci de ani pentru petrol. Suficient pentru a alimenta cele mai nebune vise. Francezii nu sunt singurii care au astfel de fantezii. Polonia speră să-şi reducă dependenţa faţă de Rusia, Marea Britanie contează pe compensarea declinului câmpurilor din Marea Nordului... În Statele Unite, hidrocarburile neconvenţionale au provocat, este adevărat, o revoluţie. Trebuie totuşi să constatăm că Europa nu este America.

Chiar presupunând că îndoielile legate de exploatarea lor ar fi risipite, şi că tehnologia utilizată, faimoasa fracturare hidraulică, ar fi peste tot autorizată, gazele de şist nu ar provoca în Europa un şoc economic de aceeași amploare ca în Statele Unite. Argumentul este deseori reluat de partizani, dar este şi amplu împărtăşit de industriaşii experţi în petrol şi gaz. Niciun studiu serios nu a fost realizat pe această temă. Exerciţiul ţine de o misiune imposibilă pentru că nimeni nu are astăzi vreo idee despre potenţialul real al Europei. Impactul asupra slujbelor ar fi de asemenea limitat. Calcule care ajung, în cel mai bun caz, la câteva zeci de mii de locuri de muncă per ţară. Nu este ceva neglijabil în vremurile acestea. Dar gazele de şist nu vor reprezenta reţeta miracol care va permite Europei să iasă din criză. (via Presseurop)

Nicio soluție în Senat (Neue Zurcher Zeitung)

Ultima speranță cu privire la un compromis în chestiunea bugetului american s-a mutat în Senatul controlat de democrați, dar nici acolo nu s-a produs minunea. Anterior, singura rundă de discuții constructive dintre președintele Obama și liderii republicani eșuase și ea.

Sâmbătă dimineața, după niște negocieri ce păreau că ar putea da rezultate, președintele Obama a decis să respingă propunerea bugetară a delegației republicane și să o catalogheze drept insuficientă. Așa că dansul din jurul bugetului american s-a mutat în sala Senatului. Și uite așa liderii blocurilor democrat și republican s-au apucat de negociat și au anunțat că în termen de două zile vor veni cu o soluție. Reid, democratul, și McConnell, republicanul, sunt starurile în rol principal în Senatul american. Cei doi sunt cunoscuți că se plac pe plan politic, dar în această situație de urgență, veteranii jocului sunt și conștienți de partidul care le suflă în ceafă.

Chiar dacă cei doi ar reuși să găsească o soluție, planul elaborat de Senat ar trebui să fie aprobat tot în Camera Reprezentanților, unde ghici ce? Republicanii au majoritate, iar John Boehner decide singur dacă un document este supus la vot sau nu. În orice caz, Boehner nu trebuie să își facă griji pentru că în Senat nu s-a înțeles nimeni cu nimeni. Republicanii au propus ridicarea plafonului datoriei suverane până în ianuarie și finanțarea guvernului până în martie la schimbul eliminării unor taxe. Senatorii au propus ridicarea plafonului fără nicio condiție până la sfârșitul lui 2014. Și cearta continuă...

Cel mai important val de imigraţie din 1999 încoace (Die Presse)

Din luna aprilie, 7 764 de persoane – în majoritate ruşi, afgani sau sirieni – au depus o cerere de azil în Austria. În ultimele luni, fluxul migrator a atins un nivel record de la războiul din Kosovo (1999) încoace, constată Die Presse.

Cotidianul explică această situaţie prin războiul din Siria. 1 336 de persoane au trecut astfel, deja, din iulie încoace, prin punctul Brenner, dintre Austria şi Italia, principala poartă de acces a migranţilor spre Austria. De aici ei se îndreaptă spre Germania sau Suedia, considerate mai primitoare şi oferind mai bune perspective de viitor. La sfârşitul lunii august, precizează ziarul, Viena a acordat azil la 500 de refugiaţi sirieni.

 
Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu