„Washington-ul încearcă să minimalizeze spionajul în Franţa” (Le Monde)

Casa Albă a anunţat că preşedintele Obama a discutat la telefon cu cel al Franţei, Francois Hollande, despre „recentele dezvăluiri din presă, dintre care unele au deformat activităţile americane, iar altele au ridicat întrebări legitime pentru prietenii şi aliaţii Statelor Unite despre modul în care aceste capacităţi de supraveghere sunt folosite”.

În replică, Francois Hollande şi-a arătat „profunda dezaprobare în legătură cu aceste practici, inacceptabile între aliaţi şi prieteni, pentru că aduc atingere vieţii private a cetăţenilor francezi”.

În plus, preşedintele Franţei „a cerut să-i fie oferite explicaţii cu privire la acest subiect, la fel ca şi despre totalitatea informaţiilor de care ar fi putut dispune fostul consultatnt al Agenţiei Naţionale de Securitate Edward Snowden”.

Un comunicat al preşedinţiei franceze anunţă că şefii de stat au convenit că „operaţiunile de colectare a informaţiilor ar trebui să aibă loc într-un cadru bilateral”.

De asemenea, ministrul american de externe John Kerry a declarat că Franţa şi Statele Unite vor avea „discuţii bilaterale pentru a soluţiona aceste probleme”.

„Uniunea Europeană obligă Facebook să se alinieze” (De Morgen)

Din Belgia, De Morgen scrie că Uniunea Europeană atacă giganţii americani ai internetului.

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European trebuie să aprobe un proiect de reglementare asupra protecţiei datelor personale pe internet.

Dacă acest proiect este adoptat, după discuţii între instituţiile europene, firmele americane precum Facebook, Google şi Yahoo! vor risca de acum înainte o amendă reprezentând 5 procente din cifra lor de afaceri în caz de infracţiune.

Pentru cotidianul belgian, acest proiect, care stabileşte între altele un aşa numit "drept la uitare", trebuie să fie considerat drept un răspuns al Uniunii Europene la recentul scandal PRISM, al interceptărilor ilegale de comunicaţii electronice de către autorităţile americane.

„Drepturile consumatorilor vor fi întărite” (Die Tageszeitung)

„Cetăţenii ar avea posibilitatea să se apere în mod eficient pentru a nu fi folosite căutările lor pe internet pentru a se stabili un profil de utilizator, ajustând navigatorul lor web”, scrie ziarul german.

Textul discutat în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European ar face posibilă utilizarea serviciilor pe internet în mod anonim sau sub pseudonim.

În plus, explică Die Tageszeitung, normele europene de protecţia datelor ar trebui să fie aplicate imediat ce datele unui cetăţean al Uniunii Europene sunt expuse, „fie că acest lucru se întâmplă în uniune sau în exterior”.

Mai mult chiar, schimbul de date cu serviciile de securitate externe nu ar fi posibil decât dacă statul respectiv a semnat un acord specific cu Uniunea Europeană.

„Europa riscă să ajungă la propriul blocaj instituţional” (The Guardian)

Europenii, miraţi si chiar îngrijoraţi de blocajul instituţional din Statele Unite şi de riscul intrării ţării în incapacitate de plată, au resimţit poate chiar un sentiment de tip schadenfreude (satisfacţie pentru necazurile altora).

În fond, în ultimii ani, liderii europeni au fost ridiculizaţi şi dispreţuiţi pentru problemele globale generate de disfuncţionalitatea zonei euro – economiile europene fiind mereu în pragul prăpastiei şi revenindu-şi cu puţin timp înainte de redeschiderea pieţelor financiare.

Totuşi, Europa s-ar putea confrunta cu propriul blocaj instituţional – în mod clar mai puţin dramatic decât cel al agenţiilor guvernamentale americane, dar având cauze similare, atrage atenţia The Guardian.

Aşa cum la Washington Tea Party a transformat Congresul Statelor Unite într-o instituţie paralizată şi demnă de propriul dispreţ, o alianţă a partidelor cu doctrine împotriva Uniunii Europene ar putea conferi Europei propria versiune a „blocajului”, dacă vor obţine suficiente voturi în scrutinul europarlamentar de anul viitor.

Elitele europene – şi fiecare cetăţean căruia îi pasă de viitorul Uniunii Europene – ar trebui să înceapă să analizeze acest scenariu, mai scrie The Guardian.

Propunerile de a face Uniunea Europeană mai democrată s-au concentrat frecvent pe ideea de a le oferi mai multe prerogative eurodeputaţilor – plecând de la ipoteza naivă că Parlamentul va fi mereu, în mod automat, pro-european.

Dar dacă Parlamentul European va fi ocupat de o versiune europeană a Tea Party, un grup ghidat de principiul că guvernul însuşi este o problemă? Premierul Italiei, Enrico Letta, avertiza într-un interviu acordat ziarului New York Times că principalele partidele politice pro-europene trebuie să obţină cel puţin 70% din voturi pentru a evita „o legislatură de coşmar”, aminteşte ziarul britanic.

“Gata cu jocurile de strategie, să trecem la lucruri serioase acum” (Süddeutsche Zeitung)

„Discuţiile pentru o coaliţie pot începe. La patru săptămâni de la alegerile legislative din Germania, drumul este liber pentru negocierile între SPD (social-democraţi) şi CDU (creştin-democraţi)”, scrie Süddeutsche Zeitung.

În timpul congresului SPD, de la sfârşitul săptămânii trecute de la Berlin, din 229 de deputaţi şi responsabili politici ai partidului, 31 au votat împotriva acestor negocieri, scrie cotidianul.

Următorul pas va fi votul membrilor SPD, prevăzut până la jumătatea lui decembrie.

În funcţie de acest vot, conducătorii partidului intenţionează să închidă negocierile cu CDU, al cancelarului ce îşi încheie mandatul, Angela Merkel, până la sfârşitul anului.