Petro Poroshenko isi cimenteaza puterea in Ucraina (The Guardian)

Blocul Petro Poroshenko a castigat 23% din voturile ucrainenilor. Pe locul al doilea se situeaza partidul premierului Aresnyi Yatseniuk cu 20%, formatiune care in sondajele pre-electorale nu era creditata cu nici 10%. Daca rezultatele finale vor confirma aceste procente din exit poll-uri, atunci victoria apartine in mod clar partidelor cu orientare pro europeana. Rezultatul este insa surprinzator pentru ca raportul de forte in tabara de guvernare s-a schimbat radical.

Asteptarile erau ca blocul Petro Poroshenko sa castige undeva peste 30%, iar cel al premierului sa aiba sub 10%. Ceea ce inseamna ca alegatorii ucraineni au dat un semnal clar presedintelui ca nu sunt complet de acord cu politica sa. Premierul Yatseniuk, omul considerat foarte nepopular din cauza reformelor drastice propuse, primeste un sprijin aproape neasteptat din partea populatiei. Cel mai probabil, o alianta de guvernare intre aceste doua formatiuni va fi formata in termen de doua saptamani.

Per total, partidele pro europene au circa 70% in noul Legislativ. Partidul Iuliei Timoshenko a fost pedepsit drastic de electorat si are undeva intre 5-6%. Partidul Svoboda, formatiunea nationalista care era in centrul miscarii din Euromaidan abia reuseste sa treaca pragul electoral, iar Partidul Radical al ultranationalistilor e doar putin peste limita de 5%, spre dezamagirea analistilor care sunau alarma neo-fascista in Ucraina. Sectorul de Dreapta, cel care lupta pe strazi cu fortele de ordine aflate pe atunci sub comanda fostului presedinte Viktor Ianukovici, nu a intrat in Parlament. Liderul formatiunii are insa sanse sa devina parlamentar in colegiul sau uninominal care e situat in sudul rusofon al Ucrainei. Iar pe locul al treilea in clasamentul partidelor se situeaza formatiunea liberala a primarului din Lvov.

Re-start cu probleme (Le Monde)

Presedintele Braziliei, doamna Dilma Rousseff, a castigat un nou mandat in fruntea tarii in urma celui de-al doilea tur de scrutin desfasurat ieri. Problema doamnei presedinte e insa ca nu a dovedit pana acum forta necesara pentru a sterge urmarile unei campanii electorale murdare.

Angela Merkel a stangii – asa cum e supranumita Dilma Rousseff – a castigat nordul mai sarac al Braziliei. Sudul mai bogat a votat cu Aecio Neves, candidatul opozitiei de dreapta. Diferenta intre cei doi a fost de doar 3 milioane de voturi, ceea ce, la populatia Braziliei, e foarte putin. Dilma Rousseff a devenit din nou presedinte cu 51,65% din voturile valabil exprimate. Acum, doamna presedinte are o tema de rezolvat in urmatorii patru ani despre care analistii scenei politice braziliene spun ca e mult prea dificila pentru ea.

Brazilia nu a fost atat de divizata de la primele alegerile libere din 1989 incoace. Campania dintre cele doua tururi de scrutin a fost marcata de o polarizare voita a societatii braziliene, mai ales din partea sustinatorilor marcanti ai doamnei Rousseff, precum fostul presedinte Lula da Silva, care a aplicat opozitiei eticheta de “nazisti”. Doamna presedinte a anuntat ca reia tema de reforma a sistemului politic din tara sa, un proces esuat anul trecut cand tara era zguduita de proteste, dar Parlamentul nu a vrut sa voteze proiectul. Rousseff a subliniat ca brazilienii au votat un presedinte deschis la dialog. Asa o fi, dar dincolo de disponibilitatea de a dialoga, doamna presedinte trebuie sa livreze acum. Si nu-i va fi usor intr-o tara in care scena partidelor este prea divizata, iar Legislativul este plin de demnitari implicati in scandaluri de coruptie.

America si carantina obligatorie (Spiegel)

Isteria Ebola cuprinde tot mai mult SUA. Impotriva vointei presedintelui american, patru state vor sa introduca masura carantinei obligatorii pentru orice voluntar care se intoarce din statele africane afectate de epidemia de Ebola. O asistenta medicala vrea acum sa atace in justitie decizia.

Kaci Hickox a plecat de buna voie in Sierra Leone pentru a lucra cu Medici Fara Frontiere in dorinta de a trata bolnavii de Ebola. La intoarcerea pe aeroportul din Newark, statul New Jersey, asistenta medicala a fost inchisa intr-o camera, interogata timp de patru ore si, apoi, dusa intr-o ambulanta escortata de politie pana la spitalul universitar. Acolo, Hickox a fost bagata in carantina obligatorie intr-un cort neincalzit cu un pat de campanie, o latrina din plastic si fara dus.

Incidentul e urmare a unei decizii luate de guvernatorii statelor New York si New Jersey conform careia o carantina de 21 de zile este obligatorie pentru tot personalul medical intors din Africa de Vest. Nu conteaza ca analizele asistentei au iesit de doua ori negative sau ca autoritatile sanitare si Casa Alba au impus doar perioada de observare, nu de carantina. Dupa anunt, statele Florida si Illinois au impus si ele aceasta masura.

Decizia mai degraba populista a guvernatorilor va avea cu siguranta un efect nedorit: oare cati voluntari vor mai pleca in Africa de Vest pentru a ajuta la eforturile de stopare a extinderii virusului cand stiu ce ii asteapta acasa? Cu alte cuvinte, bolnavii africani vor avea mai putina ingrijire, iar celelalte continente mai putina protectie fata de raspandirea epidemiei. De respect fata de munca personalului medical, ce sa mai vorbim. Intre timp, Kaci Hickox da in judecata statul New Jersey pentru incalcarea drepturilor omului.