Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Obama încearcă să calmeze Israelul (Spiegel)

Președintele american a reacționat rapid la temerile Israelului cu privire la acordul nuclear semnat cu Iranul. Șeful de la Casa Albă a discutat la telefon cu premierul Benjamin Netanyahu asigurându-l că America e de partea Israelului.

Obama i-a oferit premierului Netanyahu discuții directe despre acordul semnat cu Teheranul și l-a asigurat că eforturile comunității internaționale sunt îndreptate în direcția găsirii unei soluții durabile la programul nuclear iranian. Președintele a recunoscut că Israelul are tot dreptul să privească sceptic concesiile făcute de Teheran, dar l-a asigurat pe Netanyahu de toată susținerea Americii și de scopul comun al ambelor state: acela de a împiedica Iranul să obțină arme atomice. Premierul israelian criticase acordul semnat la Geneva și îl catalogase drept o greșeală istorică.

Ministrul israelian al economiei, Naftali Bennett, a fost și mai dur decât șeful său. Bennett a spus la Ierusalim că, dacă peste cinci ani va exploda o bombă nucleară la New York sau la Madrid, atunci aceasta va fi urmarea directă a acordului semnat în weekend cu Iranul. Există însă unii politicieni israelieni care se tem mai degrabă de izolare internațională în contextul acestor critici. Ministrul Justiției, doamna Tzipi Livni, a declarat că Israelul trebuie să privească înainte acum și să aibă grijă să păstreze relațiile privilegiate cu SUA. Doamna Livni este negociatorul șef israelian în chestiunea palestiniană și știe cât de mari sunt nemulțumirile administrației Obama legate de guvernul său. Experți în securitate sunt de părere că guvernul trebuie să renunțe la retorica dură și să refacă legăturile cu America pentru un scop mai important: influențarea acordului final cu Iranul în favoarea Israelului. Și presa amintește că înțelegerea actuală cu Teheranul este una limitată pe șase luni și că miza este tratatul definitiv.

Partea iraniană sărbătorește o victorie. Ministrul de externe Jawad Zarif e privit ca un erou care a reușit să mențină programul de îmbogățire a uraniului în viață și să ridice, în același timp, sancțiunile impuse țării sale. Însuși liderul suprem iranian, ayatollahul Khamenei, i-a mulțumit lui Zarif pentru munca sa. Poate mai important este faptul că victoria unor moderați precum Zarif și președintele Hassan Rohani va încetini avântul ideologilor duri precum fostul președinte Mahmoud Ahmadinejad. Acordul este o înfrângere a tuturor extremiștilor: de la Teheran, la Riad și Ierusalim.

Ucrainenii cer semnarea acordului cu UE (The Telegraph)

Zeci de mii de oameni au blocat centrul capitalei Kiev acuzând guvernul că a renunțat la acordul de asociere cu blocul comunitar și că a cedat la presiunea Rusiei. Este cea mai mare manifestație organizată la Kiev de la așa numita Revoluție Portocalie încoace.

Manifestanții au cerut distanțarea de Moscova și apropierea de Bruxelles, atât în chestiuni economice, cât și politice. 50.000 de oameni s-au strâns în piața Europa în timp ce un grup mult mai mic de susținători ai președintelui Ianukovici au manifestat în piața Kiev. După încheierea demonstațiilor, un grup de manifestanți a avut ciocniri violente cu forțele de ordine lângă sediul guvernului. Poliția a folosit gaze lacrimogene după ce unii manifestanți aruncaseră o bombă fumigenă spre clădirea guvernului și refuzaseră să părăsească zona. În acest timp, fostul premier ucrainean, doamna Iulia Timoșenko, a trimis o scrisoare prin fiica sa în care cere manifestanților să continue protestele până când președintele Ianukovici va semna acordul de asociere cu UE. În textul prezentat de fiica sa, Timoșenko afirmă că tratatul este unicul drum al Ucrainei către un viitor stabil. Fostul șef al guvernului este încarcerat după o condamnare la șapte ani de detenție pentru abuz de putere. UE ceruse eliberarea doamnei Timoșenko pentru îngrijiri medicale drept condiție pentru semnarea acordului.

1:12 – Nu, mulțumim (Le Monde)

Elvetienii au votat duminica, intr-un referendum, impotriva limitarii salariilor sefilor de companii. Totodata, elvetienii au respins alte doua propuneri ce vizau asistenta financiara pentru familii si cresterea taxei de autostrada de la 40 de franci elvetieni la 100 de franci elvetieni (82 euro).

"Initiativa 1:12" prevede ca diferentele salariale dintr-o companie sa se incadreze in intervalul 1 - 12, cu alte cuvine, ca cel mai mare salariu din companie sa nu poata fi mai mare de 12 ori decat cel mai mic salariu obtinut de un angajat al aceleiasi firme. Propunerea a venit in contextul salariilor foarte mari obtinute de sefii multinationalelor din Elvetia, plasate in jurul a zeci de milioane de franci elvetieni si denuntate adesea de catre politicienii de stanga. Media veniturilor anuale era de 6,7 milioane de franci elvețieni. Inițiativa 1:12 ar fi plafonat media undeva în jur de 576.000 de franci.