Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rusia renunță la gazoductul South Stream (Le Monde)

putin-with-gas-flame-25mar2014.jpg

sursa: mentalunrest.com

Conducta ar fi trebuit să aducă gaz rusesc în Europa ocolind Ucraina, dar proiectul era contestat de UE. Președintele rus Vladimir Putin și-a pierdut răbdarea și a negociat o alternativă cu Turcia.
Alte titluri astăzi: Vorbele-n vânt despre aderarea la NATO (Spiegel) / 1,7 milioane de sirieni în pericol de foamete (The Guardian)

La Ankara, Putin a spus așa: „Dacă Europa nu vrea să se întâmple, atunci nu se va întâmpla”. Șeful Gazprom Alexei Miller a fost și mai clar: „Proiectul este închis. Asta a fost”. Alternativa vine către Turcia și a fost negociată de Putin cu președintele Recep Tayyip Erdogan, în speță o conductă prin Marea Neagră ce va ajunge la țărmurile turcești. Criticile șefului de la Kremlin s-au îndreptat preponderent către Bulgaria, țară care ar fi blocat construcțiile submarine din cauza presiunii europene. Așa că Moscova, spune Putin, nu poate investi sute de milioane de dolari și să se blocheze la frontiera bulgară. Urmarea este că gazul rusesc va ajunge pe alte piețe – respectiv cea turcească unde a fost negociat și un discount de preț de 6% - și că Europa nu va fi conectată la un sistem de transport care să ocolească Ucraina. South Stream trebuia să fie operațional în 2016, dar a ajuns să fie obiect de divergențe strategice în contextul crizei ucrainene. Președintele turc a declarat că poziția Europei contravine propriilor interese economice și că țara sa va primi trei miliarde de metri cubi de gaz în plus de la Gazprom.

Vorbele-n vânt despre aderarea la NATO (Spiegel)

Președintele ucrainean Petro Poroșenko vorbește despre un referendum pe tema aderării la NATO. Secretarul general al Alianței îi sare în ajutor. Numai că niciunul dintre ei nu aduc nimic constructiv în discuție, iar declarațiile nu ajută nici Kievul, nici NATO.

Pe agenda oficială a reuniunii ministeriale a NATO nu se regăsește un capitol legat de o eventuală aderare a Ucrainei. Totuși, întâlnirea de la Bruxelles are loc în contextul unor declarații politice. Una de la Petro Poroșenko, alta de la Jens Stoltenberg. Primul zice despre un referendum, al doilea despre dreptul suveran al fiecărui stat de a-și decide alianțele fără veto din partea terților – a se înțelege Moscova. Și da, așa este. Problema apare numai atunci când se speculează despre un scenariu care oricum nu se poate împlini pe termen scurt și care nu face altceva decât să îi dea muniție lui Vladimir Putin.

De la începutul crizei ucrainene, NATO insistă că soluția nu poate fi una militară. Atunci de ce vorbesc oficialii NATO atât de mult despre Ucraina? Și unde e diferența dintre actualul și fostul secretar general al Alianței? Amintim că Stoltenberg fusese propus tocmai pentru că era considerat un moderat față de Rasmussen. Dincolo de ceea ce este acceptabil pentru Putin sau nu, NATO uită propriile principii de extindere: acceptarea de noi membri trebuie să fie și în interesul celorlalți, nu numai al statului nou aderat. Discuțiile despre Ucraina și NATO îi permit șefului de la Kremlin să dezbine și mai mult Europa. Pentru aderarea Kievului ar fi în prezent numai Polonia și statele baltice. Iar NATO nu ar trebui folosită drept mijloc de presiune în negocieri politice.

1,7 milioane de sirieni în pericol de foamete (The Guardian)

Fondurile ONU pentru refugiații din războiul civil sirian au ajuns la fundul sacului. Organizația World Food Program (WFP), subordonată ONU, a fost nevoită să sisteze programul de vouchere pentru alimente. Iarna se anunță așadar și mai grea pentru refugiații din Iordania, Liban, Turcia, Irak și Egipt.

De la începutul războiului civil în martie 2011, WFP a livrat alimente către milioane de sirieni încă rămași în țară și a folosit schema de vouchere pentru a injecta 800 de milioane de dolari în economiile statelor învecinate care au primit refugiați și care se confruntă și ele cu probleme mari din această cauză. Pentru luna decembrie, organizația avea nevoie de 64 de milioane de dolari, dar nu a reușit să strângă această sumă de la donatorii internaționali. Rezultă că schema de vouchere pentru refugiați a fost sistată. Nici programul de ajutoare alimentare pentru cei din Siria nu a strâns sumele necesare, așa că și acesta a fost redus. Efectele vor fi dezastruoase. 1,7 milioane de oameni sunt în pericol de înfometare în această iarnă. Nemaivorbind că pregătirea pentru sezonul rece în deșert este aproape inexistentă pentru un segment larg de refugiați. WFP a avertizat în urmă cu trei luni că are probleme de finanțare.