
Presa internaţională
Miliția ucraineană recucerește parte din Piața Independenței (FAZ)
La momentul respectiv, câteva sute de manifestanți se aflau în Piața Independenței din Kiev. În această dimineață, la apelul liderilor opoziției, s-au strâns în centrul capitalei circa 15.000 de oameni. Ultimele informații din capitala Ucrainei arată că trei autobuze pline cu membri ai trupelor speciale au luat poziție în apropiere de intrarea în primăria din Kiev, clădire ocupată de protestatari din 1 decembrie. Oamenii aruncă de la geamuri cu apă peste autobuze și circa 2000 de manifestanți scandează „Rușine”. Două stații de metrou sunt în continuare închise în apropiere de Piața Independenței, motivul oficial este cel al „acțiunilor în masă” din vecinătate. Miliția ucraineană a dat un comunicat în care confirmă arestarea a opt persoane în timpul operațiunilor ce au început noaptea trecută. Unele dintre ele ar fi fost deja eliberate între timp.
Care este bilanțul operațiunii nocturne?
Bilanțul este după cum urmează: una din baricadele care îngreuna accesul în piață a fost distrusă, trupele de securitate au luat poziție permanentă pe Maidan, 10 milițieni ar fi fost răniți, nu se știe câți protestatari. Comandamentul Rezistenței Naționale, cu alte cuvinte liderii opoziției, au făcut un apel la mobilizare generală în acest context, iar taximetriștii și șoferii privați au organizat transportul către Piața Independenței pentru cei care vroiau să ajungă acolo. De la scenă, Vitali Klitchko a reiterat cererea de demisie a președintelui, a guvernului și de organizare de alegeri anticipate. În clădirea sindicatelor, câteva sute de manifestanți sunt înarmați cu bâte și răngi. Toate clădirile ocupate sunt pregătite de defensivă, protestatarii au primit și căști de șantier și măști împotriva gazelor lacrimogene.
Cum reacționează comunitatea internațională?
Operațiunea a survenit la doar câteva ore după ce Catherine Ashton, șefa diplomației europene, a vizitat Piața Independenței. Ashton se află în continuare la Kiev și a transmis într-o declarație că acțiunile regimului ucrainean o întristează. Mult mai dur a reacționat Departamentul de Stat american. Secretarul John Kerry a dat publicității un comunicat în care spune că „SUA sunt dezgustate de decizia autorităților de la Kiev de a acționa în forță împotriva unor manifestanți pașnici” și că „poporul ucrainean merită ceva mai bun”. Kerry a mai subliniat că „răspunsul autorităților este inacceptabil și că nu este demn de o democrație”. Azi noapte, clopotele mânăstirii Sf. Mihail au sunat în semn de pericol așa cum era obiceiul cu secole în urmă.
Europa, câte fracturi? (Les Echos)
Societatea împotriva elitelor, Nordul împotriva Sudului, Germania împotriva Franţei, Marea Britanie împotriva tuturor celorlalţi: continentul nostru colecţionează fracturi care îl fragilizează în noua orânduire a lumii. Trebuie să ne regăsim curajul şi să continuăm să credem în Europa.
Europeni, deschideţi ochii. Nu veţi mai fi decât 6% din populaţia lumii în 2050, şi eraţi 20% în secolul al XVIII-lea. Împreună, sunteţi mici. Împărţiţi în naţiuni individuale, sunteţi minusculi! Chiar şi Germania, noul uriaş economic şi demografic al Uniunii, nu reprezintă acum decât 1% din omenire, şi va fi şi mai puţin pe viitor. Europenii au mai mult decât niciodată nevoie de Uniune, şi nu numai pentru că sunt din ce în ce mai puţini comparativ cu restul lumii, ci şi pentru că lumea din jurul lor devine din ce în ce mai incertă.
America se îndepărtează, obosită de aventurile ei costisitoare şi nesigure în Orientul Mijlociu, împăciuită fără îndoială şi de faptul că va deveni independentă din punct de vedere energetic din 2020, datorită gazului şi petrolului de şist. Rusia se apropie din ce în ce mai mult, dar nu în sensul bun al termenului, din punct de vedere al valorilor, ci mai degrabă din cel al ambiţiilor sale imperiale. Nu este desigur o întoarcere a Războiului Rece, Rusia nu este URSS, dar pe frontul de est este ceva nou şi îngrijorător. În Sud, de la începutul Primăverii Arabe, Orientul Mijlociu a intrat într-un proces de fragmentare. Şi, în faţa unui mediu internaţional din ce în ce mai periculos, ce face Europa? Se închide în sine, lăsând câmp liber creşterii în popularite a populismelor în sânul ei. Europenii nu au altă alegere decât să continue să creadă în Europa şi în amestecul ei excepţional de unitate şi diversitate, fiindcă ei au nevoie de ea mai mult decât niciodată.
Congresul american a găsit soluția bugetară (BBC News)
Negociatorii democraţi şi republicani din Congresul american au anunţat marţi seară că au ajuns la un acord asupra bugetului care, în cazul adoptării sale, va permite evitarea unei reeditări a paraliziei administraţiei federale americane, aşa cum s-a întâmplat timp de două săptămâni în luna octombrie.
Proiectul de buget ar putea atenua impactul tăierilor bugetare considerate 'automate', puse în practică în luna martie şi criticate de majoritatea clasei politice din SUA. Potrivit acordului, tăieri automate de 65 de miliarde de dolari (47,25 miliarde euro) vor fi recuperate până la finalul anului fiscal următor, ce expiră la 30 septembrie 2014. Acordul marchează, în acelaşi timp, o ameliorare semnificativă a relaţiilor dintre republicani (majoritari în Camera Reprezentanţilor) şi democraţi (ce deţin controlul în Senat), care din 2011 nu au reuşit să ajungă la un compromis asupra chestiunii cheltuielilor federale şi a impozitelor. Acest blocaj a culminat în octombrie acest an cu prima închidere parţială a activităţii administraţiei federale din SUA începând din 1996. Acordul dintre republicani şi democraţi va trebui să fie adoptat de Camera Reprezentanţilor şi de Senat, după care va trebui să fie transpus în mai multe legi privind cheltuielile bugetare. Aceste acte normative vor trebui, la rândul lor, să fie adoptate de fiecare cameră a Congresului SUA până la data de 15 ianuarie.