Reuters: Sfârșit dramatic pentru un asediu de 16 ore

Din ce scrie agenția France Presse, autorul este Man Haron Monis, un musulman radicalizat de origine iraniană, care susține că a fost persecutat de autorităţile australiene din cauza credinţei sale.

Presa australiană vorbeşte însă despre un individ "deranjat" de acuzaţiile justiţiei pentru acte de violenţă, în contextul în care era cunoscut pentru trimiterea de scrisori insultătoare familiilor unor militari decedaţi.

Născut în Iran, Man Haron Monis, în vârstă de 50 de ani, a sosit în Australia, în 1996, ca refugiat. El s-a declarat ulterior victimă a hărţuirii religioase din partea autorităţilor australiene. De asemenea, Man Haron Monis se considera specialist în astrologie, numerologie şi magie neagră. Autoproclamatul "şeic" le-a impus celor pe care i-a ținut ostatici să afişeze la fereastra cafenelei un steag negru având o inscripţie vizibilă parţial, cu litere arabe.

Există însă și o altă problemă, după cum notează Reuters: acțiunea în forță a poliției. O intervenție mult prea dură având în vedere că în cafenea existau încă ostatici. Doi dintre ei au și murit, de altfel și atacatorul. Poliția a început o anchetă pentru a stabili dacă cei doi ostatici au fost împușcați de extremist sau dacă au murit în schimbul de focuri. De partea lor, polițiștii susțin că au fost obligați să intervină în forță după ce au și-au dat seama că atacatorul începuse să tragă în interiorul cafenelei. De notat, scrie Reuters, că nici poliția și nici premierul Tony Abbott nu l-au identificat pe extremist. A făcut-o însă o sursă din poliție. Pe de altă parte, surse din serviciile de securitate americane au indicat că Australia a transmis SUA că nu există până acum niciun indiciu că Monis ar avea legături cu organizații teroriste cunoscute. Australia e un aliat important al Statelor Unite în lupta contra organizației Statul Islamic și și-a ridicat recent alerta teroristă.

Le Monde: Perspective sumbre pentru Afganistan

Editorialul din Le Monde se referă la perspectivele sumbre ale Afganistanului după retragerea forțelor NATO. La câteva zile distanţă de sfârșitul misiunii NATO în Afganistan, ziua de 11 decembrie de la Kabul a rezumat cel mai bine situaţia: catastrofală. La 13 de ani după ce au fost scoși de la putere, după atentatele de pe 11 septembrie 2001, talibanii sunt în ofensivă, seamănă teroare şi insecuritate, inclusiv în inima capitalei. Forţele NATO, mare parte din ele americane, se retrag lăsând în urmă un eşec.

Ziua de 11 decembrie a început cu un atac la periferia oraşului, un kamikaze care s-a aruncat în aer la trecerea unui autobuz al armatei. A lăsat în urmă şase morţi şi zece răniţi, operaţiunea fiind revendicată de talibani. Mai târziu în cursul zilei, un alt atentat are loc în centrul oraşului, contra centrului cultural francez. Un spectator german e ucis, alţi zeci sunt răniţi. Tocmai se juca piesa "Bătaia inimii", care descrie viaţa la Kabul în ritm de atentate. Momentul e așadar simbolic. De acum şi până pe 31 decembrie, forţele NATO vor fi retrase, va rămâne doar o forţă reziduală. Dar după 13 ani şi cel mai lung război dus vreodată de americani, insurecţia e mai activă ca niciodată, nu doar la sud, ci şi în Kabul, prin elementele infiltrate. Întreaga ţară e minată de diviziuni tribale, corupţie şi trafic de droguri. E destabilizată şi de intervenţiile puterilor regionale: Pakistan, India, Iran. Barack Obama promite că ar putea consolida efectivele forţelor ce vor rămâne. Cel mai bine ar fi să nu-şi facă iluzii. De-a lungul secolelor, oare câte forţe străine au obţinut vreo victorie în Afganistan?

BBC: Danemarca provoacă Rusia şi Canada pentru Polul Nord

Danemarca şi-a prezentat la ONU cererea prin care reclamă Polul Nord, argumentând că aria ce înconjoară Polul Nord e conectată la platoul continental al Groenlandei, teritoriu autonom danez.

Ministrul de Externe danez Martin Lidegaard a explicat că e un moment istoric pentru ţara sa. Atât Canada, cât şi Rusia şi-au declarat autoritatea asupra teritoriului arctic, bogat în hidrocarburi. Naţiunile arctice au decis că un comitet al ONU va tranşa situaţia. Disputa se învârte în jurul lanţului subacvatic Lomonosov, de 1.800 km lungime şi care practic taie în două Arctica. Circa 22% din resursele nedescoperite de petrol şi gaze ale omenirii ar fi la nord de Cercul Arctic.

Danemarca susţine la ONU că informaţiile culese în ultimii zece ani demonstrează că lanţul e legat de Groenlanda şi că Danemarca ar avea astfel drept de exploatare pentru circa 900.000 de km pătraţi. Comisia va trebui să stabilească dacă dovezile sunt suficient de puternice. Dacă sunt, celelalte state cu pretenţii în același sens vor trebuie să negocieze.

Libération: "Creuzet"

Libération analizează astăzi în editorial discursul preşedintelui francez de la inaugurarea Muzeului Imigraţiei. “Creuzet” este titlul articolului, iar tonul este unul laudativ la adresa lui François Hollande.

Hollande nu ar fi putut fi mai clar decât atât. Hollande, omul compromisului, al finețurilor,  şi-a ales tabăra când e vorba de imigrație. Au fost trimişi departe cu toate angoasele lor identitare şi Le Pen, şi Sarkozy, şi Gueant. Republica va fi deschisă imigranților sau nu va fi deloc. În unul din cele mai de stânga discursuri de la începutul mandatului, François Hollande a trasat o linie foarte clară de separare faţă de o dreaptă tot mai tentată de politicile identitare şi de închiderea frontierelor. Franţa e o ţară de destinaţie pentru imigranţi de mai bine de două secole, aportul străinilor i-a fost benefic, nici nu se pune problema de a renunţa la Schengen. Invazia de care se vorbeşte e un mit, vom primi mai bine străinii, îi vom integra mai bine, ceea ce nu înseamnă asimilare şi vom paria pe creuzetul francez pentru a garanta unitatea naţiunii. În numele egalităţii, homosexualii au câştigat căsătoria pentru toţi. În numele egalităţii, va exista, în materie de imigraţie, o Franţă pentru toţi. E aici un calcul politic? Nu ne îndoim că e şi asta. Hollande se adresează stângii şi speră că va reveni pe plus de imagine în 2017. Dacă va vorbi şi se va comporta aşa cu toate temele importante, are o şansă...