Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


BBC: Ucraina începe retragerea armamentului. Până la respectarea acordului mai e drum lung

Ucraina a început retragerea armamentului greu de pe linia frontului. Însă până la a fi sigur că armistițiul va rezista mai e drum lung, comentează BBC. OSCE nu poate confirma deocamdată că separatiștii au început retragerea, iar armata ucraineană își rezervă dreptul să anuleze retragerea anunțată în caz de noi atacuri. Alte titluri: Le Monde comentează ultima păsuire pe care Bruxelles-ul a acordat-o Franţei în materie de deficit; Le Figaro scrie despre o altă latură a terorii jihadiste: masacrul cultural. 

Update: Associated Press relatează că şi combatanţii separatişti din estul Ucrainei au mutat lansatoare de rachete într-un loc situat la 70 de kilometri distanţă de linia frontului, în prima acţiune confirmată de respectare a prevederilor acordului de încetare a focului încheiat luna aceasta la Minsk.

Jurnaliştii agenţiei de presă au urmărit vineri dimineaţă patru camioane care transportau lansatoare de rachete Grad din fieful separatist Doneţk spre o fabrică de ciment din satul Novoamvrosiivske, situat în apropiere de frontiera rusă.

..........................................................................

Ministerul Apărării de la Kiev a anunţat că armata ucraineană începe retragerea armelor grele dincolo de linia frontului, aşa cum prevede armistiţiul convenit la Minsk. Retragerea va fi monitorizată de observatori străini. Şi separatiştii anunţaseră cu câteva zile înainte că au început retragerea armamentului lor de câteva zile, dar informaţia nu a putut fi confirmată de observatori. Decizia vine după ce Kievul anunţase că niciun militar de-ai săi nu a fost ucis pe front în decurs de 48 de ore. A avertizat însă că dacă vor exista tentative de atac, calendarul retragerii va fi corectat. Că își rezervă dreptul adică să anuleze această promisiune, dacă separatiștii nu și-o respectă pe a lor.

La o primă vedere, anunţul Kievului că începe retragerea e o veste bună şi un posibil semn că cele două tabere în sfârşit respectă armistiţiul de la Minsk. Însă până la a fi sigur că el va rezista mai e drum lung, comentează BBC. Va trebui de asemenea să aşteptăm să vedem dacă observatorii  OSCE confirmă. În cazul insurgenţilor, observatorii au explicat că aceştia le-au restricţionat libertatea de deplasare şi că le-au dat informaţii trunchiate. Rămâne de văzut și dacă retragerea chiar începe în teren şi, în caz că începe, dacă e îndeplinită complet de ambele tabere. Şi totuşi, chiar şi simplul fapt că vărsarea de sânge a încetat chiar şi temporar, e binevenit, mai comentează BBC. 

 

Le Monde: Ultima păsuire pe care Bruxelles-ul o acordă Franţei

 

Comisia Europeană anunţase că mai acordă Hexagonului doi ani ca să-și aducă deficitul la nivelul de 3%. E oarecum ironic să îl vezi pe comisarul European pentru Economie cerând Franţei să trimită un plan de reforme “ambiţios şi mai detaliat”, mai ales că e vorba de acelaşi Pierre Moscovici care în calitatea precedentă, de ministru francez al Finanţelor, nu a “păcătuit” nicidecum prin ambiţie. Dar nici măcar nu e cea mai mare ironie. Cea mai mare este că o ţară precum Franţa, a doua economie din zona euro, trebuie să fie tot timpul pusă la punct şi să i se acorde amânări, în timp ce alte state membre ca Portugalia, Spania sau Irlanda au fost de acord să facă eforturi considerabile, cu preţul multor sacrificii dureroase pentru populaţie şi clasa politică. “Psihodrama” greacă din ultimele săptămâni a demonstrat încă o dată că sunt guverne care respectă regulile şi altele care nu sunt dispuse la aşa ceva. La acest capitol, Franţa şi Grecia, bineînţeles la niveluri de gravitate diferite, aparţin aceleiaşi tabere.

Iar decizia Bruxelles-ului e în acelaşi timp şi indulgentă, şi severă pentru Paris. Indulgentă pentru că Franţa a avut deja parte de o amânare în 2013, însă Bruxelles-ul nu vrea să ia o decizie dură și să rişte speranţa unei reveniri economice. Dar severă în același timp pentru că Parisul trebuie să rămână sub supraveghere, iar guvernul e rugat să trimită noi dovezi ale intenţiilor reale de reformă. Comisia Europeană nu face nicidecum un cadou electoral lui François Hollande, pentru că sfârşitul perioadei de graţie va fi în plină campanie electorală prezidenţială, în 2017.

 

Le Figaro: Teroarea jihadistă și masacrul cultural

Membrii grupării teroriste au difuzat pe internet un aşa-zis “reportaj”, cu titlu provocator: “Distrugerea operelor condamnabile şi revenirea la normal”, filmare în care distrug antichităţi, piese de colecţie vechi de câteva sute de ani, într-un muzeu irakian. Au distrus o întreagă colecţie de statui şi sculpture. Câteva dintre ele erau vechi de mii de ani.

Filamarea arată statui răsturnate, lovite şi sparte cu barosul și cu pietre, în aşa fel încât să fie irecuperabile. Mai mult, jihadiştii arată că sunt conştienţi de ceea ce fac, pentru că ochiul camerei de luat vederi se opreşte câteva secunde pe mai multe etichete care indică datele la care au fost create capopoderele transformate acum în praf. Iar unele datau chiar din secolul VII înainte de Hristos.

Unul dintre bărbaţii care apar în imagini spune că au fost distruse pentru că CITĂM “încurajau idolatria” iar în religia islamică idolatria reprezintă un păcat de neiertat. Oricum, fundamentaliştii suniţi au interzis statuile încă de când au cucerit oraşul Mosul, ceea ce lăsa oarecum de înţeles ce va urma.

Mai există un aspect: fondul sonor e asigurat de un bărbat care cântă a capella, pentru că gruparea nu autorizează instrumentele muzicale, deoarece, spun teroriştii,  “ar bruia comunicarea omului cu Allah”.

Islamiştii care au distrus muzeul fac parte, scrie Le Figaro, din Hisba, o poliţie a moravurilor, iar filmarea propagandistică aparţine cu siguranţa organizaţiei Statul Islamic pentru că apare de mai multe ori steagul negru folosit de jihadişti. Iar muzeul pare a fi unul situat în nordul Irakului, în provincial Ninive. Aici se află oraşul omonim, un oraş străvechi, fondat la începuturile Mesopotamiei şi unde există unul dintre cele mai frumoase situri arheologice.

 
Revista presei din 27 februarie 2014