Europa ”să își facă datoria” (AFP)

Recep Tayyip Erdogan solicită liderilor europeni măsuri concrete și imediate, amintind că Turcia oferă deja adăpost pentru aproape două milioane de refugiați, scrie AFP. ”Turcia a cheltuit 5,6 miliarde de dolari pentru a primi și avea grijă de 1,7 milioane de sirieni și de peste 300.000 de irakieni, aflați în tabere de refugiați sau în diferite orașe ale Turciei”, spune președintele turc.

”Am fost cu toții martori ai modului în care imigranții mor în Marea Mediterană sau în alte părți”, îl citează France Presse pe Erdogan, care nu a ezitat să acuze ”atitudinea Europei față de ei”. ”Putem fi insensibili față de oameni săraci și fără adăpost? Țările dezvoltate nu trebuie să le propună o soluție?”, a întrebat retoric Erdogan, care susține că ”țările europene au, de asemenea, obligațiile lor și fiecare trebuie să își facă datoria”.

Declarațiile liderului de la Ankara vin în timp ce Comisia Europeană prezintă un plan de acțiune pentru a face față valului din ce în ce mai mare de imigranți care traversează Marea Mediterană, amintește France Presse.

Măsura cea mai contestată este introducerea cotelor obligatorii pentru împărțirea acestora între statele europene. La ora actuală, preluarea refugiaților veniți din terțe state se face pe bază de voluntariat.

”Camera Reprezentanţilor a votat o lege ce interzice NSA să mai colecteze în masă date telefonice” - Reuters

Cu 338 de voturi pentru şi 88 împotrivă, Patriot Act va fi modificat pentru a interzice colectarea în masă de către Agenția Națională de Securitatea a datelor telefonice ale americanilor.

În plus, noua legislaţie interzice colectarea datelor în baza unor instrumente precum scrisorile de securitate naţională, un fel de citaţii administrative, mai scrie Reuters, care amintește că legea  nu are parte de aceeaşi susţinere în Senat.

În camera superioară a legislativului american, un grup bipartid care sprijină proiectul se confruntă cu opoziţia liderului majorităţii, senatorul Mitch McConnell, şi a altor senatori puternici care nu vor schimbarea prevederilor. În acest timp, comentează Reuters, un alt grup, condus de senatorul republican Rand Paul, exercită presiuni pentru restricţii şi mai mari privind colectarea datelor.

Un compromis trebuie însă găsit până la 1 iunie, când expiră prevederea din Patriot Act care permite colectarea datelor de către NSA.

Legislaţia adoptată de Camera Reprezentanţilor ”nu ne va menţine în siguranţă şi nici nu va proteja viaţa privată”, îl citează Reuters pe senatorul McConnell, liderul majorității.

Dezbaterea în această chestiune, care s-a intensificat după ce eforturile de supraveghere au fost dezvăluite de Edward Snowden, a fost complicată de o decizie de săptămâna trecută a unei Curţi federale de Apel, comentează Reuters. Această instituție a declarat ilegală colectarea în masă a datelor telefonice de către NSA.

”Niciodată nu o să mă mai simt în siguranță” - BBC online

Site-ul descrie tragedia supraviețuitorilor cutremurelor din Nepal și îl citează pe unul dintre ei care spune: ”Niciodată nu o să mă mai simt în siguranță”. Sute de mii de oameni au petrecut noaptea în aer liber, după un alt cutremur major, al doilea în mai puțin de trei săptămâni, care a lovit marți zonele deja calamitate.      

Primele date arată că șaptezeci și șase persoane au murit, dar este de așteptat ca numărul să fie mai mare, spun specialiștii prezenți la fața locului. Multe dintre victime sunt în orașul Chautara, scrie BBC online, localitate extrem de aglomerată în ultimele zile din cauza refugiaților, dar și a numărului mare de salvatori veniți să ajute după seismul din 25 aprilie.

Vorbind despre acesta, BBC Online descrie pe larg povestea unei femei gravide, care, prinsă sub dărâmături, a reușit să iasă singură la lumină și a dat naștere apoi unui băiețel sănătos. ”Copilul minune” de după cutremur, comentează situația BBC Online, care amintește că și nou-născutul, și mama acestuia, sunt acum nevoiți să locuiască într-un adăpost precar. ”Chiar dacă am pierdut aproape toată familia în cutremur și trăiesc în astfel de condiții, nu pot fi mai bucuroasă și mai recunoscătoare pentru această mică minune”, spune femeia, care vorbește despre ”un semn al speranței și o a doua viață pentru toată familia”.

BBC Online amintește că în seismul major din 25 aprilie au murit mai mult de 8.000 de persoane, iar alte câteva zeci au avut aceeași soartă în timpul unui alt cutremur de mare putere, care s-a produs lângă Muntele Everest, la exact două săptămâni după primul.

”A fost viteză excesivă” – New York Times

Presa internațională se ocupă și de accidentul de tren din Statele Unite, în care au murit cel puțin 7 persoane. Lucrul de care se temeau mulți a fost infirmat – nu a fost atentat terorist, ci exces de viteză.

New York Times scrie că trenul mergea cu 170 km/oră într-o curbă în care viteza normală era jumătate. Totuși investigatorii nu se pronunță definitiv, urmând să cerceteze și alte posibile cauze ale deraierii, între care și lipsa unor elemente de securitate în zona în care a avut loc accidentul. Un dispozitiv care ar fi putut evita tragedia și care încetinește automat trenurile în locurile periculoase nu fusese montat încă, scrie New York Times, citând surse din rândul anchetatorilor.

Accidentul care a speriat din nou America a avut loc pe o porțiune a Coridorului de Nord – Est, o rută obișnuită între Washington și Boston pentru afaceri și navetiști, despre care însă scrie New York Times că nu ar fi avut un sistem de semnalizare cunoscut sub numele de ”control pozitiv de tren”, dispozitiv care poate dicta viteza trenului și îl poate încetini atunci când se apropie de o curbă. ”Evident că un astfel de sistem ar fi împiedicat accidentul”, a spus un oficial din Autoritatea Națională pentru Siguranța Transporturilor, care conduce ancheta în cazul Amtrack.

Alți experți spun că și fără prezența sistemului suplimentar de siguranță, locomotivele ca aceea care a deraiat au mai multe sisteme care alertează conductorii în caz de viteză excesivă, cu lumini de avertizare și alarme sonore. Problema, comentează New York Times, este că nu se știe dacă aceste sisteme au și funcționat.

”Filme, paiete și sponsori la vedere” - Le Monde

Le Monde vorbește despre Festivalul de la Cannes – cu filme, multe paiete și sponsori la vedere, festivalul și-a deschis porțile. A 68-a ediție își va anunța laureații pe 24 mai. Noutatea în acest an, scrie le Monde, este faptul că festivalul este prezidat de 2 persoane – frații Joel și Ethan Coen.

Americanii, care au fost și ei distinși cu Palm d’or în 1991, spun că nu au mai făcut niciodată jurizare, așa că nu prea știu cum se vor descurca. Le Monde scrie însă că aparenta lor lipsă de experiență în acordarea de premii este compensată din plin de cea în realizarea filmelor – printre care și Barton Fink, pelicula cu care au luat cea mai mare distincție la Cannes în 1991.

Nu mai puțin de 5 filme cu regizori francezi sunt în cursa pentru Palme d’or, amintește Le Monde, care scrie că în selecția oficială, alături de nume consacrate, și-au făcut loc și nou-veniții Yorgos Lanthimos din Grecia și Laszlo Nemes din Ungaria.

Cotidianul amintește că în afara competiției oficiale, toată lumea așteaptă astăzi superproducția Mad Max, dar și ultimul film al lui Woody Allen, Irrational Man.