Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Chirac, Sarkozy și Hollande: trei președinți sub ascultare” (Libération)

Documentele strict confidenţiale obţinute de WikiLeaks relevă interceptări privind chestiuni diplomatice, de politică locală sau economice și arată că interceptările au fost efectuate cel puţin în perioada 2006 - 2012.

În afară de ultimii trei preşedinţi ai Franţei, au mai fost spionaţi fostul ministru socialist al economiei Pierre Moscovici şi fostul ambasador francez la Washington Pierre Vimont.

De asemenea, NSA avea, potrivit unui document redactat în perioada preşedinţiei lui Nicolas Sarkozy (2007-2012), o listă cu numerele de telefon ale unor ţinte ale sale, între care consilierul diplomatic Jean-David Levitte, secretarul general de la Élysée Claude Guéant, ori purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Bernard Valero sau ministrul pentru Comerţ Extern Pierre Lellouche. Fostul președinte Nicolas Sarkozy a reacţionat, denunţând, potrivit anturajului său, ”metode inacceptabile la nivel general şi în special între aliaţi”.

Potrivit Mediapart, NSA a fost contactată, însă nu a dorit să facă niciun comentariu.

Urmare a noului scandal diplomatic, preşedintele François Hollande a convocat Consiliul Apărării pentru această dimineaţă, cu scopul de a evalua dezvăluirile și implicațiile acțiunilor americane de spionaj, anunță Le Monde. Consiliul Apărării se va întruni miercuri dimineaţă, la ora locală 09.00 (10.00, ora României), la solicitatea lui François Hollande, ”pentru a evalua natura informaţiilor difuzate de presă marţi seară şi pentru a trage concluziile utile”, a dezvăluit palatul Elysée.

”Uniunea Europeană cere Ucrainei să acorde un statut special pe durată nedeterminată regiunii Donbas” (Ukrainska Pravda)

Această cerere ar fi fost formulată de comisarul european pentru Politica de Vecinătate, Johannes Hahn, în cursul ultimei sale vizite la Kiev, susține Ukrainska Pravda în pagina sa electronică, care mai scrie că vicepreşedinta Comisiei de Externe din cadrul Radei Supreme (Parlamentul ucrainean), a confirmat pentru ziar această informaţie. Autoguvernarea zonelor aflate sub controlul insurgenţilor separatişti este un element-cheie al Acordului de la Minsk, semnat la 12 februarie, amintește publicația ucraineană, care vorbește și de o lege, promulgată deja de președintele Poroșenko, care prevede acordarea unui statut special zonelor rebele din regiunile Doneţk şi Lugansk. Potrivit noii legi, anunță ziarul ucrainean, statutul special pentru zonele rebele din Doneţk şi Lugansk, ”ocupate temporar”, urmează să intre în vigoare după alegerile locale în cele două regiuni din estul ţării. Liderii republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk nu vor avea dreptul să participe la aceste alegeri, care vor fi organizate doar după încetarea completă a acţiunilor militare. Kievul va coopera doar cu noii aleşi în cele două regiuni, specifică legea. Însă liderii republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk au anunţat, într-un comunicat comun difuzat imediat după promulgarea legii, că nu vor ajunge la vreun compromis cu autorităţile de la Kiev atât timp cât ”deciziile ruşinoase” cu privire la statutul Donbasului nu vor fi anulate, amintește Ukrainska Pravda.

Comisia Europeană cere explicații Ungariei în chesiunea imigranților (Reuters)

Comisia i-a cerut marți seară Ungariei să explice imediat de ce a suspendat unilateral regulamentul ”Dublin III” referitor la solicitările de azil, încălcând astfel normele Uniunii Europene, relatează Reuters.

”În condițiile în care regulamentul Dublin III nu prevede suspendarea transferurilor (de imigranți) către statele membre responsabile de examinarea unei cereri de azil, Comisia i-a cerut Ungariei clarificări imediate asupra naturii și amplorii problemelor tehnice, precum și cu privire la măsurile luate pentru remedierea situației”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, transmite Reuters.

Ea s-a referit la motivația invocată de Budapesta potrivit căreia măsura a fost luată din motive tehnice.

Ungaria a anunțat marți suspendarea unilaterală din motive tehnice, pe perioadă nedefinită, a regulamentului ”Dublin III” referitor la solicitările de azil, invocând ”protejarea intereselor ungare”.

Regulamentul Dublin III stabilește criteriile și mecanismele care permit determinarea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul din statele membre de către un resortisant al unui stat terț.

Prin decizia sa de marți, Ungaria va refuza să reprimească refugiații care au ajuns inițial pe teritoriul său, iar apoi au plecat într-o altă țară.

Până în prezent, mai mult de 60.000 de imigranți au intrat în mod ilegal în Ungaria în cursul lui 2015, a indicat guvernul ungar. Marea majoritate a acestor imigranți au sosit în Ungaria pe la frontiera cu Serbia. Din Ungaria, ei își continuă drumul spre Austria sau Cehia, încercând să ajungă în Germania sau în Europa de Nord.

”Terorișii aruncă în aer Palmyra” (Euronews)

Euronews amintește de pericolul terorismului fundamentalist și transmite că jihadişti din organizația extremistă sunnită Stat Islamic au distrus două vechi mausolee musulmane în apropiere de oraşul istoric Palmyra, în deşertul sirian.

Clădirile se află, sau se aflau, pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, relatează Euronews. Oraşul Palmyra, cunoscut pentru ruinele sale romane, a fost ocupat de teroriștii din organizația Stat Islamic la sfârşitul lui mai. Euronews transmite că totuși, sute de piese cu valoare istorică ar fi fost puse la loc sigur înainte de retragerea armatei siriene. În ultimele zile, amintește canalul european de știri, jihadişti din cadrul organizației teroriste Stat Islamic au plasat explozibili la Palmyra, însă nu se ştia dacă ei intenţionează să-i detoneze.

 

 

 
Revista presei internaționale - 24.06.2015