Grecia, deschisă negocierilor, dar nu plătește datoria către FMI (Le Figaro)

Le Figaro comentează pe larg discursul premierului Tsipras, care a anunțat, pe un ton destul de vehement, că Grecia nu plătește astăzi datoria de 1,5 miliarde de euro către Fondul Monetar. În același timp, primul ministru elen susține că negocierile sunt deschise în continuare, iar referendumul de duminică nu ar fi altceva decât o parte a acestei strategii. 

Le Figaro scrie și despre efectele retrogradării ratingului băncilor grecești de către agenția de evaluare financiară Fitch. Comentând trecerea Băncii Naționale a Greciei, Piraeus Bank, Eurobank și Alpha Bank în categoria ”default parțial”, ziarul scrie că această apreciere nu va ajuta deloc redresarea financiară a Atenei, în ciuda declarațiilor publice optimiste ale premierului Tsipras.

Chiar dacă acesta susține, mai scrie Le Figaro, că grecilor nu trebuie să le fie teamă pentru că dreptatea este de partea lor, problemele rămân nerezolvate, Atena are în continuare mare nevoie de bani și oricum nu scapă de plata datoriilor către finanțatorii internaționali.

”BCE nu finanțează suplimentar Atena” (Reuters)

Reuters, citând surse financiare apropiate discuțiilor, transmite că Banca Centrală Europeană a respins cererea Greciei vizând creșterea cu șase miliarde de euro a plafonului liniei de finanțare de urgență destinat băncilor grecești.

În același timp, mai scrie Reuters, BCE a promis că va menține deschisă această linie până la referendumul din 5 iulie, fără însă a da detalii despre ce se va întâmpla după. Reuters amintește că în ultimele zile grecii s-au grăbit să-și retragă economiile din bănci, ceea ce a majorat și mai mult presiunile la care este supus sistemul bancar.

Citând surse avizate din piață, Reuters scrie că agenția Moody's Investors Service estimează că deponenții greci au retras peste opt miliarde de euro din băncile elene numai în ultimele două săptămâni. Un simplu calcul dovedește că de la finele lunii noiembrie a anului trecut și până în prezent, depozitele private din băncile grecești au scăzut cu 44 de miliarde de euro, până la nivelul de 120 de miliarde de euro.

Cât privește ultima decizie a Băncii Centrale Europene, singura sursă exterioară de bani a Atenei în aceste zile, Reuters îl citează pe un oficial al instituției financiare care spune că guvernul de la Atena nu a dat de ales. ”Cererea venită de la Banca Centrală a Greciei a fost una privind majorarea ELA (adică a finanțării de urgență) cu șase miliarde de euro. Recomandarea supusă aprobării BCE era semnată de guvernatorul Băncii Centrale a Greciei. După cererea privind organizarea referendumului și eșecul discuțiilor, nu putea fi adoptată o decizie diferită”, a declarat reprezentantul BCE, citat de Reuters.

”Stat Islamic nu este denumirea potrivită” (BBC News Online)

Dincolo de problemele Greciei, BBC News Online anunță că premierul Marii Britanii David Cameron îndeamnă presa să nu mai utilizeze în relatările sale denumirea ”Stat Islamic”.

David Cameron spune că folosirea acestei sintagme este una greșită pentru că nu este vorba de niciun stat şi că în acest fel se conferă credibilitate unui ”cult al morţii”.

”Aş vrea ca BBC şi restul presei să nu mai numească această organizaţie «Statul Islamic», pentru că nu este vorba de niciun stat islamic”, a spus Cameron. ”Prin această denumire se conferă credibilitate unui nociv cult al morţii care seduce tineri britanici să meargă să lupte pentru o organizaţie teroristă activă în Irak şi Siria”, a subliniat premierul Marii Britanii. David Cameron, mai scrie BBC News Online, are și alternative, susținând că ”Puteţi utiliza sintagma «aşa numitul Stat Islamic» sau SIIL - abrevierea grupului Stat Islamic în Irak şi Levant”.

”Atacurile jihadiștilor – crime de război” (AFP)

În legătură cu acțiunile aceleiași organizații teroriste, France Presse, citând un document de ultimă oră al UNESCO, scrie că ”Atacurile barbare ale jihadiștilor asupra siturilor arheologice ar putea constitui crime de război”.

AFP scrie că este vorba de o rezoluție a agenției Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură, care condamnă ”atacurile barbare, violentele și crimele comise asupra patrimoniului cultural al Irakului” de către organizația teroristă Stat Islamic, care și-a înmulțit abuzurile asupra siturilor arheologice, religioase sau istorice situate în așa numitul ”califat” al său instaurat între Irak și Siria.

”Atacurile intenționate asupra unor clădiri consacrate religiei, învățământului, artei, științei sau acțiunilor caritative sau asupra unor monumente istorice ar putea constitui crime de război”, citează France Presse din documentul UNESCO. AFP amintește de situația încă neclară a orașului antic Palmyra, cucerit la sfârșitul lunii mai de teroriști, care de atunci îl distrug încontinuu, existând temeri că s-a produs un dezastru.

”Un personaj atipic pentru clasa politică” (Le Monde)

Le Monde vorbește despre moartea fostului ministru de interne francez Charles Pasqua, pe care îl descrie drept ”un om de care îți era frică și care te făcea să râzi în același timp”.

Rar se întâmplă, scrie Le Monde, să întâlnești în lumea politică și cea a puterii, un astfel de om.

Un personaj care a inspirat mult timp teamă prin informațiile pe care le deținea, prin rețelele de informatori și dosarele secrete, loviturile indirecte îndelung gândite, dar în același timp un om tot timpul cu un cuvânt bun pe buze, cu un accent sudic fermecător și cu un anume fel de a fi, la ani lumină distanță de tehnocrații din lumea politică.