”În fața Greciei, cuplul franco-german se fisurează” (Le Figaro)

În acest fel, mai scrie Le Figaro, Grecia pune la încercare tandemul franco-german, chiar dacă până acum cei doi lideri politici au fost parcă sudați unul de altul. Numai că în prezent, François Hollande și Angela Merkel au adoptat poziții diametral opuse în chestiunea situației Atenei.

Nici vorbă de negocieri de orice fel înainte de referendum, a avertizat Angela Merkel, care a declarat că este o chestiune de principiu și de metodă, iar discuțiile ar putea fi reluate numai dacă Grecia anulează consultarea populară sau dacă grecii votează în favoarea aprobării planului Uniunii Europene.

De cealaltă parte, François Hollande a încercat până în ultimul moment să îl convingă pe premierul Alexis Tsipras să renunțe la referendum sau măcar să nu mai ceară populației să voteze cu ”nu”. Fără succes însă, comentează Le Figaro, care mai scrie că Franța și Germania nu sunt nici măcar de acord asupra efectelor unui ”Grexit”, adică ieșirea Atenei din zona euro.

Mai înțelegător în chestiunea austerității impuse grecilor, François Hollande a încercat mereu să i se opună, sau măcar să mai îndulcească măsurile. În schimb, pentru Angela Merkel, respectarea regulilor europene a avut mereu o importanță fundamentală, mai scrie Le Figaro, care crede că refuzând să facă orice fel de compromis cu Grecia, cancelarul Germaniei speră să păstreze credibilitatea Europei.

”Sistemul bancar european este la adăpost de turbulențele din Grecia” (Le Monde)

Anunțul Atenei, că nu își plătește datoria către FMI, a agitat piețele financiare, traumatizate încă de crizele succesive din 2007 și 2010, scrie Le Monde, care adaugă că indiferent dacă Grecia iese sau nu din zona euro, lumea se teme de efectele directe și indirecte ale naufragiului economiei elene.

Totuși pe hârtie cel puțin, situația este liniștitoare, dă asigurări Le Monde, care constată că expunerea marilor bănci în Grecia este una redusă, deci pierderile ar putea fi limitate și ținute sub control. Acum criza privește datoriile publice ale Greciei și riscul de neplată a împrumuturilor internaționale. Le Monde amintește că din 2012, când a fost ștearsă o parte a îndatorării Atenei, deținută de investitori privați și reorientarea băncilor, datoria publică a Greciei este în seama țărilor europene în cea mai mare parte, iar restul le revine băncilor grecești.

În acest fel, calculează Le Monde, o intrare în incapacitate de plată, dincolo de problemele create la Atena și grecilor, a devenit o problemă a finanțelor publice europene.

După datele ultimelor teste de stres, realizate de Banca Centrală Europeană și publicate în octombrie anul trecut, grupurile bancare din Franța ar fi la adăpost din moment ce nu mai dețin decât 60 de milioane de euro din datoria publică a Greciei, iar băncile germane au o expunere de 120 de milioane de euro, în comparație cu suma uriașă de 30 de miliarde de euro, cât cade în răspunderea băncilor din Grecia. Este adevărat, precizează Le Monde, că speculatorii financiari riscă să piardă câteva pene în războiul financiar dintre Atena și creditorii săi internaționali.

”Statele Unite speră să recruteze după Ramadan mai mulți sirieni în lupta contra grupării Stat Islamic” (DPA)

Agenția germană de știri DPA scrie despre lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic și anunță că eforturile Washingtonului de a recruta și antrena luptători moderați în Siria întâmpină dificultăți, dar există speranțe că acest lucru se va schimba după încheierea Ramadanului, în timp ce situația este mai bună în Irak, a anunțat Pentagonul, citat de DPA.

Agenția transmite că SUA au identificat mii de potențiali luptători în rândul opoziției siriene care pot fi antrenați pentru a participa la campania militară internațională contra grupării jihadiste Stat Islamic, dar până în prezent mai puțin de 100 dintre ei au fost recrutați. ”'Cu siguranță nu vom opera reduceri ale numărului de recrutări propus, pentru că ar crește riscurile nu numai pentru forțele noastre, ci și pentru obiectivul final pe care încercăm să-l atingem”, îl citează DPA pe șeful Statului Major Interarme al SUA. Amânarea recrutărilor, mai explică agenția de știri de la Hamburg, este explicată prin faptul că unii dintre luptătorii sirieni au renunțat la pregătire în timpul Ramadanului, luna de post a musulmanilor care se va încheia la jumătatea lui iulie.

DPA amintește că în Irak, Statele Unite antrenează circa 8.500 de membri ai forțelor de securitate irakiene și 2.000 de membri ai serviciului de combatere a terorismului. În total, SUA și-au propus să antreneze 24.000 de irakieni în patru baze militare până la finalul acestui an, mai scrie Deutsche Presse-Agentur.

”Stocul de uraniu slab îmbogățit al Iranului s-a redus sub nivelul maxim cerut de acordul-cadru încheiat în 2013” (Reuters)

Reuters citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, în timp ce o organizație americană sugerează că Teheranul nu și-a respectat integral obligațiile internaționale în domeniul nuclear.

În raportul său lunar privind programul nuclear al Iranului, AIEA menționează că stocul iranian de uraniu îmbogățit până la nivelul fisionabil de 5% era de 7.537 kilograme la finalul lunii iunie, sub plafonul de 7.650 kilograme prevăzut de acordul preliminar încheiat în noiembrie 2013 de Teheran și Grupul ”5 plus 1” (SUA, Rusia, Marea Britanie, Franța, China și Germania), scrie Reuters.

Totuși, Institutul pentru Știință și Securitate Internațională din SUA a elaborat un studiu care pune sub semnul întrebării respectarea de către Iran a condițiilor stipulate în acordul internațional, în sensul că Teheranul nu ar fi respectat cerința de a transforma uraniul slab îmbogățit într-o formă cu risc mai redus de proliferare - dioxidul de uraniu, mai transmite Reuters.