Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


The Guardian: Grexit ar putea întări zona euro

150105_open_europe_blog_greece.jpg

Image source: 
openeurope.com.uk

Grexit nu va slăbi, ci dimpotrivă, va întări zona euro, scrie The Guardian. Le Monde scrie că un Grexit ar costa mai mult comunitatea internațională, reeșalonarea datoriilor este de preferat unei astfel de situații; Time explică grafic cum ar fi arătat salariile americanilor dacă li s-ar fi aplicat măsurile de austeritate aplicate grecilor.

The Guardian - Grexit va întări, nu va slăbi zona euro

Decizia finală asupra viitorului Greciei va fi luată sâmbătă, iar întrebarea crucială din mintea liderilor europeni este dacă un acord va fi sustenabil pe termen scurt sau lung și dacă va fi sustenabil în ce privește construcția europeană. De la momentul preluării mandatului, guvernul de la Atena a încercat neobosit să spună că ieșirea Greciei din zona euro va atrage după sine un dezastru în uniunea monetară și că în ultimă instanță va da o lovitură dură proiectului european în sine. Cum Grexitul a devenit un scenariu plauzibil mai ales după referendum, mulți analiști spun că ar putea fi efectul Lehman asupra Uniunii Europene. Se tem că un Grexit ar putea slăbi încrederea în valorile uniunii și ar transforma eurozona într-un spațiu de manevră pentru populiști – chiar Der Spiegel scrie – dacă va cădea euro, va cădea și Angela Merkel. Cert este că un Grexit nu va reprezenta pe termen scurt un astfel de pericol, mai ales dacă ieșirea se face într-o manieră coordonată, scrie însă Guardian. Un Grexit ar putea spori șansele ca zona euro să iasă din această încercare întărită, în sensul în care va învăța să managerieze unuiunea monetară cu instituții puternice și cu un plan pe termen lung. Marile puteri europene, inclusiv Germania, vor fi nevoite să le explice propriilor cetățeni mai bine ce înseamnă uniunea monetară și economică și să sporească solidaritatea fiscală. Bineînțeles, acest lucru ar fi mult mai simplu dacă reprezentanții acestor state nu îi vor mai acuza pe cei aflați în default de ”terorism” financiar.

Și opinia complet opusă din Le Monde – un Grexit va costa mai mult zona euro decât o nouă reeșalonare a datoriilor

Chestiunea reeșalonării datoriilor otrăvește de luni bune relația dintre Atena și partenerii europeni. Pentru guvernul Tsipras, reeșalonarea unei datorii care reprezintă 177% din PIB trebuie să fie punctul principal al discuțiilor. Dar în viziunea cancelarului german, care a promis contribuabililor germani că de-acum încolo ajutorul dat Greciei nu îi va mai costa niciun euro, subiectul reeșealonării este tabu. Cu toate acestea majoritatea economiștilor spun că datoria este complet nesustenabilă la nivel național și că într-un fel sau altul se va ajunge la reeșalonarea ei. Un punct de vedere împărtășit de FMI. Care sunt în acest moment opțiunile pentru Grecia? Sunt zeci, scrie Le Monde. Cele mai radicale, delicate din punct de vedere politic, ar fi ștergerea unei părți a datoriei, dar există și variante mai soft. Un think tank de la Bruxelles a calculat că prelungirea cu încă 10 ani a perioadei de rambursare și reducerea dobânzii ar permite în final reducerea datoriei cu 17%. O altă opțiune o reprezintă Mecanismul European de Stabilitate, care ar putea achiziționa creanțele prin Banca Centrală Europeană, o manieră mai sustenabilă de rambursare a datoriei pe termen lung. În schimb, Atena trebuie să nu se atingă de titlurile deținute de creditorii privați, care deja au suferit pierderi din 2012. Această variantă ar priva Grecia de accesul la piețele financiare timp de câțiva ani de-acum încolo, dar variante există, scrie Le Monde.

Revista TIME prezintă grafic cum anume ar arăta veniturile americanilor dacă s-ar aplica reducerile de salarii, creșterile de taxe care au fost până acum aplicate grecilor, pentru o mai bună înțelegere a fenomenului

Premierul Tsipras a acuzat măsurile de austeritate impuse pentru șomajul la cote incredibile și creșterea sărăciei. Revista Time demonstrează care ar fi fost impactul tuturor măsurilor fiscale, dacă ar fi fost aplicate americanilor. Salariul minim pe oră ar fi scăzut de la 7,25 dolari la 5.66, dacă ar fi fost aplicate reducerile din 2012, de 22% la venituri. Funcționarii guvernamentali ar fi fost plătiți mai prost –ar fi înregistrat o scădere a veniturilor de la aproximativ 52.000 de dolari pe an la puțin peste 40.000. pensionarii ar fi fost într-o situație dificilă, dacă s-ar fi aplicat reducerile care au fost aplicate grecilor încă din 2009. Un pensionar american ar fi constatat că venitul i-a scăzut de la 1.300 de dolari la maximum 800